România a participat la studiul internațional TALIS 2024 al OCDE, axat pe procesul de predare-învățare și condițiile de muncă ale cadrelor didactice. Raportul a fost publicat pe 7 octombrie 2025, iar organizarea și administrarea anchetei la nivel național au fost coordonate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene prin programul Erasmus+.
TALIS s-a născut din necesitatea de a înțelege nu doar ce se întâmplă în clasă, ci și contextul mai larg care influențează activitatea profesorilor: recrutarea, formarea și modul în care școlile susțin învățarea. Pentru România, consorțiul internațional a selectat 216 școli, rezultând un eșantion reprezentativ de aproximativ 4.000 de profesori. Anchetele s-au realizat online, prin chestionare distincte pentru profesori și directori. În mod obișnuit, chestionarul dura între 45 și 60 de minute, dar respondenții au avut posibilitatea de a-l completa în mai multe sesiuni, astfel nimeni nu a fost presat să termine pe loc. Toate răspunsurile sunt procesate anonim și confidențial, astfel încât persoanele și instituțiile participante nu pot fi identificate în rapoarte.
Studiul TALIS 2024 abordează aspecte concrete de politică educațională: modalitățile de recrutare și pregătire a profesorilor, formele de dezvoltare profesională disponibile și barierele întâmpinate în accesarea lor, modul de desfășurare a activității la clasă și tipul de feedback primit de profesori pentru îmbunătățirea practicii, în ce măsură politicile școlii influențează mediul de învățare și activitatea cadrelor didactice și, nu în ultimul rând, satisfacția profesională a profesorilor și directorilor. Aceste teme ajută la înțelegerea nu doar a provocărilor zilnice din școli, ci și a direcțiilor în care pot fi concepute intervenții și politici.
Raportul este structurat în șapte capitole. Primul oferă o imagine de ansamblu asupra forței de muncă din învățământ și a schimbărilor recente care au afectat-o. Al doilea sintetizează rezultatele profesionale ale cadrelor didactice și analizează profilurile celor cu cele mai mari perspective de ascensiune în carieră, corelând nevoile profesionale cu performanțele obținute. Capitolul trei se concentrează pe cerințele cu care se confruntă profesorii, adesea generate de transformările din societate și din școli. Capitolul patru descrie accesul la oportunitățile de învățare pentru profesori și rolul acestora în dezvoltarea profesională. Capitolul cinci tratează autonomia și oportunitățile de leadership de care beneficiază profesorii și legătura lor cu rezultatele profesionale. Capitolul șase explorează relațiile profesionale, interacțiunile cu directori, colegi, elevi și părinți, și felul în care colaborarea și implicarea familiei susțin comunitățile școlare. Capitolul șapte analizează intențiile de carieră ale profesorilor și legătura acestora cu resurse personale și profesionale precum motivația, condițiile de muncă și statutul social, evaluând factorii care încurajează rămânerea în sistem sau părăsirea învățământului.
TALIS ajunge la a patra rundă și include peste 50 de țări de pe cinci continente. Studiul oferă un cadru comparativ care permite țărilor participante să identifice probleme comune și exemple de bune practici ce pot fi adaptate la nivel local. Pentru România, rapoartele și notele informative sunt disponibile în limba engleză, iar o Country Note tradusă în română este pusă la dispoziție pentru cei care doresc să consulte datele în detaliu.
Raportul TALIS 2024 evidențiază elemente concrete despre profesia didactică: structura eșantionului format din 216 școli și 4.000 de profesori, chestionarele online cu durata de 45–60 de minute, coordonarea CNCE și finanțarea prin Erasmus+. Aceste informații reflectă amploarea și organizarea demersului. Cum ar putea folosi sistemul educațional din România concluziile din capitole precum accesul la formare, autonomia profesorilor sau coordonarea leadership-ului școlar pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și rezultatele din clasă?
Fii primul care comentează