Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat pentru NBC News că Moscova nu va recunoaște semnătura președintelui Volodimir Zelenski pe un eventual document care să stabilească condițiile încetării războiului inițiat de Rusia în Ucraina. Interviul, înregistrat pe 22 august și difuzat pe 24 august, vine în contextul eforturilor președintelui american Donald Trump de a facilita o întâlnire între Zelenski și Vladimir Putin, în speranța negocierii unui acord de pace.
Lavrov a spus că, atunci când va fi vorba de semnarea unor documente, trebuie clar că persoana care semnează este legitimă, iar el a afirmat că Zelenski nu este, în prezent, un astfel de lider legitim. În același interviu a mai spus că Moscova îl consideră pe Zelenski drept „șeful de facto al regimului”, dar nu drept un lider legitim. Această poziție întărește campania de delegitimare folosită în mod repetat de propaganda rusă pentru a submina guvernul ucrainean.
Contextul politic este important. Zelenski a câștigat alegerile prezidențiale din 2019 în urma unui vot democratic. Mandatul său ar fi trebuit să se încheie în 2024, dar starea de urgență instaurată după invazia rusă din 24 februarie 2022 a suspendat organizarea alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale. Prin urmare, scrutinul prevăzut pentru 31 martie 2024 nu a avut loc, pe baza prevederilor legale care interzic alegerile în astfel de condiții.
Rusia a folosit frecvent problema alegerilor și a legitimității pentru a submina poziția Ucrainei în ochii comunității internaționale, iar refuzul de a recunoaște legitimitatea lui Zelenski poate fi privit ca o tactică ce blochează sau amână negocierile de pace. Chiar dacă Trump l-a invitat pe Putin la discuții la Anchorage, Alaska, pe 15 august, întâlnirea bilaterală nu a produs progrese concrete în direcția încetării ostilităților. Moscova a respins propuneri de armistițiu și continuă să formuleze cereri maximaliste, inclusiv concesii teritoriale semnificative din partea Ucrainei.
Despre negocieri și garanții de securitate, Lavrov a afirmat că ar trebui creat un grup de garanți, alcătuit din mai multe state, inclusiv membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU. El a amintit discuțiile din 2022 de la Istanbul, când s-au purtat convorbiri privind neutralitatea permanentă a Ucrainei în schimbul garanțiilor de securitate oferite de Regatul Unit, China, Franța, Rusia și Statele Unite, precum și de alte țări. Lavrov a menționat explicit că un astfel de grup ar putea include și țări precum Germania sau Turcia.
Potrivit poziției exprimate de Lavrov, garanțiile ar trebui să asigure că Ucraina rămâne neutră, nealiniată cu niciun bloc militar și fără capacitate nucleară, iar aderarea la NATO rămâne inacceptabilă pentru Rusia. În plus, el a spus că Moscova dorește protecție pentru vorbitorii de limbă rusă din Ucraina și a afirmat că problema teritorială trebuie negociată cu autoritățile ucrainene.
Raportările Reuters, citate și în contextul acestui subiect, transmit că Moscova ar cere cedarea regiunii Donbas, renunțarea la orice intenție de aderare la NATO, neutralitate permanentă și nepermis accesul trupelor occidentale pe teritoriul Ucrainei. Aceste condiții, puse astfel pe masă, rămân în dezacord cu pozițiile ucrainene și cu cele ale unor parteneri occidentali, ceea ce complică un eventual acord larg agreabil.
Rămâne de văzut dacă vreo propunere de mediere va reuși să depășească aceste blocaje sau dacă discuțiile vor continua să se lovească de cerințele ferme ale părților. Credeți că un grup format din mari puteri ar putea garanta securitatea Ucrainei fără compromisuri teritoriale?
Via (text și foto): Digi24.ro
Fii primul care comentează