Imaginile cu fanii români care au tranzitat Belgradul spre Zenica, afișând un banner care îl glorifică pe Ratko Mladić, au stârnit indignare și reacții ferme în Bosnia și Herțegovina. Cazul leagă retorica naționalistă prezentă în grupul de suporteri de memoria conflictelor din anii 1990 din Balcani, perioadă în care tensiunile etnice au avut consecințe dramatice pentru regiune.
Un colet de suporteri români aflați în drum spre Zenica s-a oprit în Belgrad, unde s-a pozat alături de fani sârbi și a afișat un banner în care Mladić este prezentat ca un erou european. Fotografii preluate de presa bosniacă și de conturi de social media arată, de asemenea, un steag legat de o facțiune a clubului Dinamo București. Pe un banner apărea un mesaj care, într-o traducere liberă, promovează reducerea la zero a musulmanilor, iar imaginea a fost însoțită de comentarii ale grupării Uniți sub Tricolor (UST), care s-a fotografiat în fața unei biserici din Belgrad și a postat pe Facebook un mesaj despre „frați ortodocși” și apărarea identității creștin-europene. Postarea conținea și urări pentru Serbia și România, formulări interpretate ca declarații politice cu accente naționaliste.
Presa din Bosnia tratează incidentul nu doar ca pe o provocare a suporterilor, ci ca pe un gest cu încărcătură politică, mai ales într-o țară în care o parte importantă a populației este bosniacă și de confesiune musulmană. Publicația bosniacă SportSport.ba a titrat dur și a subliniat contextul: astfel de mesaje reînvie tensiuni istorice și pot escalada. Jurnaliștii menționează, de asemenea, incidente anterioare provocate de fani la meciurile din București și sugerează că autoritățile bosniace sunt „pe probe”, adică trebuie să decidă cum vor reacționa.
Comentariile din media solicită măsuri oficiale: implicarea Federației de Fotbal a Bosniei și Herțegovinei, sesizarea organismelor internaționale precum UEFA și FIFA și, în unele apeluri, interzicerea accesului suporterilor români pe stadionul din Zenica. Principalul argument este că simbolurile și sloganurile care celebrează persoane condamnate pentru fapte grave pot încuraja violența sau pot vulnerabiliza spectatorii, în special în contexte în care memoria colectivă a suferințelor rămâne proaspătă.
Pentru a înțelege gravitatea reacțiilor, e util să reamintim cine este Ratko Mladić. El a condus forțele sârbilor bosniaci între 1992 și 1995 și a avut un rol important în operațiunile Republicii Srpska. Tribunalul Penal Internațional de la Haga l-a condamnat definitiv la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Cea mai cunoscută acuzație rămâne genocidul de la Srebrenica, unde peste 8.000 de bărbați și băieți bosniaci musulmani au fost uciși în iulie 1995. Mladić a fost implicat și în asediul Sarajevo, care a provocat mii de victime civile. Aceste fapte sunt răni nevindecate în memoria colectivă a regiunii, iar orice gest care pare să le minimalizeze sau să le glorifice provoacă reacții puternice.
Cazul evidențiază probleme mai largi: intersecția dintre suporterism, politică și memoria istorică; responsabilitatea cluburilor și a grupărilor de fani pentru mesajele promovate; și rolul statelor și al forurilor sportive în prevenirea escaladării tensiunilor. Ridică, de asemenea, întrebarea privind limitele libertății de exprimare în spațiile publice unde se adună persoane din comunități cu trecuturi conflictuale. Fotografii din Belgrad arată că simbolurile și sloganurile pot traversa granițe și pot reînvia răni vechi, inclusiv atunci când sunt folosite de grupuri în deplasare pentru un meci.
Unii observatori solicită sancțiuni clare din partea federațiilor sportive și autorităților publice, pe motiv că tolerarea unor astfel de mesaje ar putea normaliza glorificarea unor figuri condamnate pentru crime grave. Alții avertizează că reacțiile trebuie gestionate cu prudență, pentru a evita escaladarea și pentru a proteja siguranța participanților la meciuri. În practică, se discută despre monitorizarea mai strictă a deplasărilor suporterilor, verificarea bannerelor la intrarea pe stadioane și cooperarea transfrontalieră între poliții și cluburi pentru prevenirea incidentelor.
Imaginile cu bannerul pro-Mladić și mesajele Uniți sub Tricolor au reaprins discuțiile despre memoria Srebrenice, asediul Sarajevo și deciziile Tribunalului de la Haga. Totodată, ele readuc în discuție responsabilitatea fanilor și modul în care simbolurile istorice sunt reinterpretate sau folosite în scopuri politice. Într-un context în care amintirile conflictelor sunt încă vii, astfel de gesturi nu sunt percepute ca simple manifestări sportive, ci ca posibile provocări cu semnificații etnice și religioase.
Elementele concrete din material indică prezența bannerului cu Mladić, oprirea în Belgrad cu fotografii în fața unei biserici, postarea pe Facebook a grupării UST și solicitările presei bosniace ca autoritățile să intervină, inclusiv prin sesizări la UEFA și FIFA. Numărul victimelor menționat în legătură cu Srebrenica, peste 8.000 de bărbați și băieți executați în iulie 1995, și condamnarea definitivă a lui Mladić la închisoare pe viață rămân repere factuale esențiale în evaluarea gravității gestului.
Imaginea lui Mladić prezentată ca „erou european” pe un banner nu este doar o problemă de bun gust; este o reinterpretare care loveste direct în suferințele documentate ale unor comunități. Măsurile propuse, sesizarea organismelor sportive internaționale și interdicții de acces pe stadion, pornesc de la premisa că tolerarea publică a unor astfel de simboluri poate alimenta ostilități. Abordarea practică implică cooperare între federații, foruri internaționale și autorități locale pentru a menține ordinea și siguranța la evenimentele sportive.
Ratko Mladić rămâne o figură judiciară: condamnat de Haga pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, asociat cu Srebrenica și asediul Sarajevo. În acest context, prezența imaginii sale într-un context festivo-sportiv este percepută ca o provocare la adresa memoriei victimelor și a ordinii civice.
Fotografiile și mesajele publicate au declanșat o reacție publică în Bosnia, care cere fermitate din partea autorităților. Rămâne de văzut dacă forurile sportive și instituțiile statale vor impune sancțiuni sau măsuri preventive. Până atunci, cazul rămâne un memento că evenimentele sportive se desfășoară în context istoric și că simbolurile pot avea consecințe politice și sociale serioase.
SportSport.ba și pagina de Facebook a Uniți sub Tricolor sunt menționate direct în relatarea inițială; numele Mladić și cifra de peste 8.000 de victime la Srebrenica rămân elemente-cheie care conturează cadrul discuției. Ce măsuri crezi că ar trebui adoptate de federațiile sportive și autorități când suporterii afișează simboluri controversate la meciuri internaționale?
Fii primul care comentează