La Sopema, județul Ialomița, fermieri, companii și reprezentanți ai autorităților s-au reunit la Summitul Național al Porumbului 2025 pentru a dezbate viitorul acestei culturi fundamentale pentru România, într-un cadru care a îmbinat discuții strategice cu vizite practice și accente de tradiție. Porumbul a ocupat mereu un loc important în agricultura românească, de la alimentație zilnică la industrii conexe, iar în contextul schimbărilor climatice și al piețelor volatile, necesitatea unor soluții practice și a cooperării devine din ce în ce mai evidentă.
Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, prezent la câmpul experimental, a subliniat rolul crucial al porumbului pentru securitatea alimentară și a reafirmat angajamentul guvernului pentru investiții în tehnologie și sisteme de irigații. În cadrul conferinței strategice, organizată într-un format interactiv, fermierii au solicitat un mecanism clar și accesibil de gestionare a riscurilor, care să le ofere predictibilitate în fața secetei sau a fluctuațiilor de preț. Alina Crețu, director executiv al Forumului APPR, a rezumat concis așteptările comunității agricole: instrumente de sprijin simple și accesibile.
Din sfera politică, mesajele au mers în aceeași direcție. Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat, a subliniat că România trebuie să-și apere interesele în cadrul Politicii Agricole Comune, oferind fermierilor reguli mai clare și condiții echitabile. Romeo Șoldea, director general al ANF, a accentuat că instituția va continua să susțină culturile prin măsuri fitosanitare eficiente, ceea ce în practică se traduce prin monitorizare și intervenții mai bine coordonate la nivel local.
Din partea industriei, Bayer, partener principal al evenimentului, a anunțat planul de a lansa în România, în următorii trei‑patru ani, hibrizi de porumb mai rezistenți la secetă și la temperaturi ridicate. Reprezentanții companiei au pus în prim‑plan investițiile în cercetare și colaborarea strânsă cu fermierii pentru a adapta noile soiuri la condițiile reale de teren, adică nu doar teorie de laborator, ci hibrizi testați pe ogoarele locale. Anunțul intervine într-un moment în care adaptarea genetică și practicile agricole moderne pot face diferența între un an productiv și unul dificil.
Evenimentul nu a fost lipsit de o notă de tradiție reinterpretată: concursul culinar Mămăliga de Aur, la care ministrul Agriculturii a participat cu o rețetă-surpriză. A fost o ocazie de convivialitate care a readus în discuție legătura strânsă dintre porumb și bucătăria românească, dar și ideea că agricultura beneficiază de puțină competiție prietenoasă.
Summitul a reconfirmat că platformele de dialog între fermieri, industrie și autorități sunt utile nu doar pentru schimbul de opinii, ci și pentru elaborarea de soluții practice: mecanisme de gestionare a riscurilor, tehnologii adaptate la climă, investiții în irigații și măsuri fitosanitare coerente. Urmează, atât pe hârtie, cât și pe teren, implementarea acestor idei, iar aici contează atât resursele, cât și voința de colaborare.
Mămăliga de Aur a representat mai mult decât o rețetă: a readus în prim‑plan porumbul ca element cultural și economic. Declarațiile ministrului Barbu, pozițiile lui Sebastian Cernic și planurile Bayer privind hibrizii rezilienți ilustrează modul în care politică, cercetare și tradiție se pot împleti în favoarea unei agriculturi mai bine pregătite pentru provocările viitoare. Ce părere aveți despre soluțiile propuse la summit și cât de fezabil vi se pare termenul de trei‑patru ani pentru introducerea noilor hibrizi pe piața românească?
hm, iar mămăliga aia de aur? lol, să sperăm că hibrizii ăia rezistă la secetă, sau iar facem expo pt poze, ms.