La Wuzhen, oficiali, experți și lideri de companii au discutat cum inovația tehnologică poate impulsiona o economie digitală mai dinamică și au subliniat necesitatea unui spațiu cibernetic stabil și sigur pentru a aduce beneficii populației din întreaga lume. Evenimentul, organizat în provincia Zhejiang din China, face parte din Summitul Mondial Internet 2025 și reunește vocile care anticipează viitorul digital global, într-un context în care AI și infrastructura digitală devin tot mai integrate în viața de zi cu zi.
Summitul de la Wuzhen, având tema „Construirea unui viitor deschis, cooperant, sigur și incluziv al inteligenței digitale”, a fost deschis de Li Shulei, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului și șef al Departamentului de Propagandă. Li a pus accent pe dezvoltarea incluzivă: accelerarea construcției infrastructurii informaționale digitale, extinderea tehnologiilor digitale și a aplicațiilor acestora, creșterea alfabetizării digitale la nivel național și reducerea decalajelor digitale și de inteligență. Mesajul central: tehnologia trebuie să unească, nu să izoleze, iar accesul la beneficiile digitale trebuie extins către cât mai mulți oameni. De asemenea, Li a subliniat necesitatea ca internetul să faciliteze comunicarea transfrontalieră, să deschidă noi canale de dialog și să încurajeze schimburile culturale la multiple niveluri.
Guvernatorul provinciei Zhejiang, Wang Hao, a prezentat eforturile regionale de a integra economia digitală cu economia reală și de a cultiva noi forțe productive calitative. Zhejiang a accelerat reformele astfel încât economia digitală regională a depășit 50% din PIB în 2024, ceea ce evidențiază rolul central al tehnologiei în dezvoltare. Daren Tang, director general al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, a remarcat că China a intrat în 2025 pentru prima dată în top 10 al Indexului Global al Inovării, o performanță susținută de o economie digitală care contribuie cu aproximativ 10% la PIB-ul național. Tang a văzut conferința ca o ocazie pentru dialog și colaborare globală, esențiale pentru un internet care conectează idei și stimulează noi forme de inovare.
Pe scena de la Wuzhen, un subiect recurent a fost inteligența artificială, descrisă drept motorul noii revoluții tehnologice și industriale. Wu Yongming, CEO al Alibaba Group, a afirmat că grupul intensifică investițiile în infrastructura AI și rămâne angajat să pună la dispoziție modelele mari de limbaj în regim open source, pentru ca dezvoltatorii din întreaga lume să construiască aplicații AI cu potențial transformator. Wu a adăugat că incluziunea tehnologică reprezintă o oportunitate majoră în era AI și că trebuie acordată atenție grupurilor vulnerabile, folosind tehnologia pentru a diminua decalajele digitale. Tonul este optimist, dar implică responsabilitate: distribuirea instrumentelor trebuie însoțită de politici care asigură acces echitabil.
Liu Qiangdong, fondatorul și președintele JD, a anticipat efecte practice asupra economiei: odată cu adoptarea roboților și a AI, ponderea costurilor logistice sociale în PIB ar putea scădea de la peste 14% la sub 10% în următorii cinci ani. El a explicat că roboții vor elibera oamenii de munci repetitive și grele, iar progresul tehnologic va genera noi tipuri de locuri de muncă, cereri și servicii. Ideea este că automatizarea nu înseamnă doar reducerea costurilor, ci și realocarea forței de muncă către activități cu valoare adăugată mai mare.
Evenimentul scoate în evidență două direcții paralele: pe de-o parte, investiții substanțiale în infrastructură digitală și AI; pe de altă parte, discuții despre incluziune, alfabetizare digitală și schimburi culturale. Datele menționate, peste 50% din PIB pentru economia digitală la nivel provincial și aproximativ 10% la nivel național, intrarea în top 10 GII, conturează imaginea unei Chine care își reafirmă angajamentul pentru transformarea digitală, dar și pentru dialogul global pe teme de securitate și cooperare cibernetică.
Rapoartele de la Wuzhen indică o strategie care combină politici publice, investiții private și cooperare internațională. Companii mari precum Alibaba și JD promit tehnologii deschise și investiții în infrastructură, în timp ce autoritățile pun accent pe acces și educație digitală. Pe termen lung, aceste direcții pot transforma modul în care sunt produse bunurile, gestionate lanțurile logistice și accesate serviciile publice. Rămâne însă provocarea: odată ce tehnologia este disponibilă, cine și cum garantează că beneficiile sunt distribuite în mod echitabil?
Wuzhen 2025 readuce în prim-plan nume și cifre relevante: Alibaba, JD, Daren Tang, Li Shulei, Wang Hao, peste 50% din PIB în Zhejiang pentru economia digitală în 2024 și intrarea Chinei în top 10 GII în 2025. Aceste elemente schițează o abordare care îmbină inovația tehnologică cu preocupări pentru incluziune și securitate cibernetică. Creșterea investițiilor în AI și promisiunile de open source pot accelera dezvoltarea aplicațiilor la scară largă, dar succesul real va depinde de politici educaționale, reglementări coerente și colaborare transnațională. Cum crezi că ar trebui guvernele și companiile să se coordoneze pentru a asigura că beneficiile economiei digitale ajung la toți?
Fii primul care comentează