Administrația Trump analizează impunerea de sancțiuni Uniunii Europene sau unor oficiali din statele membre pentru aplicarea Legii serviciilor digitale (DSA), iar discuțiile care au avut loc la Washington au atras atenția publicului și a diplomaților europeni. Surse apropiate situației spun că măsuri precum restricțiile de viză se află pe masă, deși decizia finală nu a fost luată încă. Dacă ar fi puse în aplicare, astfel de sancțiuni ar marca o escaladare semnificativă a tensiunilor transatlantice, pe fondul acuzațiilor din partea administrației americane că DSA „cenzurează” vocile din SUA și afectează companiile de tehnologie americane.
Discuțiile interne din ultima perioadă au inclus reuniuni la Departamentul de Stat, dar nu este clar care oficiali europeni ar putea fi vizați. Pe lângă opțiunea sancțiunilor directe, președintele Donald Trump a amenințat recent țările care adoptă taxe pe serviciile digitale cu tarife suplimentare la importuri, dacă nu renunță la astfel de măsuri. Astfel de amenințări comerciale și ideea de a penaliza oficiali care adoptă reglementări sunt însă foarte neobișnuite în diplomație și ar complica suplimentar o relație deja tensionată între Washington și Bruxelles.
Administrația Trump mai are în minuțile sale și un plan de lobby: un document intern al Departamentului de Stat le-ar fi cerut diplomaților americani din Europa să inițieze o campanie pentru a modifica sau chiar anula DSA. Oficialii americani argumentează că legislația europeană impune restricții nejustificate asupra libertății de exprimare și crește costurile pentru companiile IT din SUA. Un purtător de la Departamentul de Stat a spus într-un e-mail că urmăresc cu îngrijorare ceea ce consideră a fi o cenzură tot mai strictă în Europa, dar nu a dat alte detalii despre posibile sancțiuni.
Pe de altă parte, Comisia Europeană refuză să comenteze scenariul unor sancțiuni și a catalogat acuzațiile de cenzură drept nefondate. Reprezentanții europeni reamintesc că Legea serviciilor digitale are ca scop un mediu online mai sigur și stabilește obligații pentru intermediarii online în vederea combaterii conținutului ilegal, cum ar fi discursurile de ură și materialele care promovează abuzul sexual asupra copiilor, protejând totodată libertatea de exprimare și de informare.
De partea sa, Donald Trump a folosit platforma Truth Social pentru a critica legislațiile și taxele pe serviciile digitale, susținând că acestea discriminează tehnologia americană. El a amenințat cu impunerea de tarife și restricții la export pentru țările pe care le consideră vinovate de afectarea companiilor americane. În februarie, a cerut reluarea anchetelor privind tarifele pentru importuri din state care aplică taxe pe serviciile digitale, iar în mai oficiali din administrație, precum secretarul pentru stat Marco Rubio, au sugerat interzicerea vizelor pentru persoanele care “cenzurează” discursul americanilor, idee care ar putea viza regulatorii străini.
Deja în august, o directivă a ordonat diplomaților americani să colaboreze cu guvernele europene pentru a transmite îngrijorările Washingtonului legate de DSA și impactul asupra firmelor americane. Totuși, sancționarea directă a unor oficiali guvernamentali pentru adoptarea unor reglementări rămâne extrem de rară: precedentul este unul limitat în istoria diplomației recente.
Această dispută are și un istoric mai larg: administrația Trump a aplicat anterior sancțiuni unui judecător din Brazilia pentru gestionarea unui dosar politic, iar oficiali americani au criticat în trecut modul în care unele țări europene tratează formațiunile de dreapta, acuzând autorități din state precum România, Germania și Franța de „cenzurare” a unor opinii. Vicepreședintele JD Vance a stârnit controverse la o conferință transatlantică, când a acuzat liderii europeni că reduc la tăcere partide precum AfD din Germania.
Reprezentanții europeni din domeniul antitrust și tehnologie au explicat în fața congresmenilor americani că DSA urmărește menținerea piețelor digitale deschise și nu are ca scop afectarea companiilor americane. În schimb, unele companii de social media, inclusiv platforme din grupul Meta, au criticat legea, susținând că prevederile pot echivala cu o cenzură a activității lor.
Rămâne de văzut dacă Washingtonul va merge până la sancțiuni concrete sau se va limita la presiuni diplomatice și comerciale. Cum crezi că ar trebui gestionată această dispută între SUA și UE?
Mda, chestia asta miroase a presiune politică, nu doar apărare a companiilor tech; dacă SUA începe să sancționeze oficiali pentru că adoptă reguli interne o să fie haos diplomatic și precedent periculos. Și da, DSA are probleme, dar e totuși o încercare de a pune niște reguli pe platforme — soluția ar fi dialog real, compromisuri tehnice și consultări transparente, nu amenințări cu vize sau tarife; vezi să nu escaladeze inutil. Oricum, dacă se ajunge la sancțiuni, europa ar trebui să fie pregătită cu măsuri reciproce, coordonate, dar preferabil ar fi negocieri serioase, nu tweet-uri și presiuni pe sub masă.
Eskalarea spre sancțiuni pare disproporționată; dialogul tehnic și evaluările juridice clare ar fi pași practici pentru a evita consecințe comerciale și diplomatice.