Cafeaua revine în atenție: un studiu recent investighează dacă o cană pe zi poate influența recurența fibrilației atriale la persoane tratate recent pentru această tulburare de ritm. Nu e o idee complet nouă, dezbaterile despre cofeină și inimă au persistat decenii, însă noile rezultate oferă o perspectivă surprinzătoare asupra recomandărilor tradiționale.
Fibrilația atrială apare când atriile, camerele superioare ale inimii, bat rapid și neregulat, iar sângele nu este pompat corespunzător. Riscul crește odată cu vârsta și este frecvent asociat cu hipertensiune, boli cardiace, inflamație, apnee în somn sau consum de alcool. Deoarece poate mări riscul de accident vascular cerebral și alte complicații, pacienții și medicii caută metode de a preveni reapariția.
Timp de ani, persoanele cu fibrilație atrială au fost sfătuite să limiteze sau să evite cofeina, din teama că ar putea declanșa bătăi neregulate. Studiul DECAF, publicat în JAMA, inversează acea certitudine. Este primul studiu randomizat care a testat direct dacă renunțarea la cafea reduce recurența fibrilației atriale. Au fost recrutați 200 de adulți cu istoric de fibrilație atrială persistentă sau flutter atrial, toți programați pentru cardioversie, procedura menită să restabilească ritmul normal. Participanții erau consumatori actuali sau recenți de cafea, ceea ce a permis evaluarea efectelor în rândul celor obișnuiți cu băutura.
Cercetarea a avut loc în cinci spitale din SUA, Canada și Australia. Subiecții au fost randomizați în două brațe: unul care a băut cel puțin o cană de cafea cu cofeină pe zi și unul care a evitat complet cofeina. Urmărirea a durat șase luni pentru a înregistra frecvența revenirii fibrilației atriale sau a flutter-ului.
Rezultatele contrazic recomandările clasice: grupul care a continuat să bea cel puțin o cană pe zi a avut mai puține episoade de recurență. Conform datelor, recurența a apărut la 47% dintre cei care au băut cafea, comparativ cu 64% în grupul abținut. Asta înseamnă o reducere a riscului de recurență de aproximativ 39% pentru consumatorii de cafea. Efectul a rămas și când s-a analizat doar fibrilația atrială, excluzând flutter-ul.
Cercetătorii nu oferă un mecanism unic clar. O ipoteză sugerează că cofeina ar putea bloca anumite receptori care favorizează apariția fibrilației atriale, contribuind astfel la stabilizarea activității electrice a inimii. Cafeaua conține și compuși cu proprietăți antiinflamatorii, iar reducerea inflamației ar putea scădea riscul de recurență. Echipa menționează și că, în studii anterioare, persoanele încurajate să bea cafea au devenit mai active fizic, iar activitatea fizică are efecte benefice asupra ritmului cardiac. Totuși, autorii subliniază că, înainte de a modifica obiceiurile, este importantă consultarea cu medicul, mai ales în cazul afecțiunilor cardiace.
Studiul s-a concentrat pe consumul zilnic obișnuit de cafea, nu pe doze mari de cofeină și nu pe băuturi energizante. A evaluat recurența la cei deja diagnosticați, fără a susține că o cană de cafea previne apariția inițială a afecțiunii la persoane fără istoric.
JAMA publică date care ar putea modifica recomandările pentru pacienții după cardioversie: o cană de cafea pe zi pare să nu crească riscul de recurență și, paradoxal, ar putea să-l reducă. Cifrele esențiale: 47% recurență la consumatori, 64% la cei abținuți, diferența reprezentând aproximativ 39% risc relativ mai mic. Studiul DECAF rămâne un punct de plecare pentru cercetări ulterioare care să explice mecanismele și să verifice dacă efectul persistă în populații mai diverse sau pe termen mai lung.
DECAF și rezultatele sale sugerează o reevaluare a sfaturilor tradiționale despre cofeină și inimă. Rămâne cert că deciziile privind consumul de cafea, în special după un episod de fibrilație atrială, trebuie luate împreună cu un profesionist medical. Ai un istoric de fibrilație atrială și bei cafea? Ce ți-a recomandat medicul?
Fii primul care comentează