De peste zece ani, conducerea Capitalei a trecut prin schimbări și interimate, iar acum revenează pe tapet întrebarea cine va prelua definitiv Primăria Bucureștiului: Stelian Bujduveanu, primarul general interimar, afirmă că este pregătit să candideze și susține alegerea unui candidat unic din partea coaliției de guvernare, pentru a evita blocajele administrative deja întâlnite în oraș. Subiectul nu e nou: de la reformele și promisiunile de la începutul anilor 2010 până la confruntările politice recente, Bucureștiul a fost martor la modul în care alianțele și majoritățile influențează ritmul deciziilor publice.
Bujduveanu a explicat, într-un interviu pentru Digi24, că o candidatură anunțată înainte de stabilirea datei alegerilor ar putea stârni nemulțumirea populației. El susține că, mai întâi, e nevoie de claritate asupra calendarului și abia apoi de competiție. Motivația lui e simplă: nu are rost să pornească o luptă internă care să alimenteze frustrarea locuitorilor, mai ales într-un oraș obişnuit cu palavre politice şi întârzieri administrative.
Își apără dreptul de a candida, amintind aproape un deceniu petrecut în administrația locală a Bucureștiului. Parcursul său cuprinde mandatul de consilier general între 2016 și 2020, urmat de funcții de viceprimar cu și fără atribuții și, în prezent, postul de primar interimar. Din această experiență, Bujduveanu scoate în evidență diferența dintre rolul deliberativ al unui consilier, care votează proiecte, și cel executiv, care ia decizii și le pune în practică. Pe scurt, spune el, experiența executivă contează atunci când este vorba de conducerea efectivă a Primăriei.
Pe plan politic, discuțiile cu PNL au început deja, potrivit declarațiilor sale. A fost o conversație internă care nu a generat critici publice până acum, iar tema urmează să fie dezbătută în forurile de conducere ale organizației din București. Rămâne de urmărit cum se vor alinia lucrurile în perspectiva unei candidaturi oficiale.
Un punct central al declarațiilor sale este necesitatea unui candidat comun al coaliției de guvernare. Rațiunea este stabilitatea: majoritatea din Consiliul General reflectă, în linii mari, majoritatea din Parlament, iar un primar fără susținerea Consiliului se poate confrunta cu blocaje. Bujduveanu explică aritmetica politică: PNL nu poate forma singur o majoritate cu USR, PSD nu poate face majoritate doar cu PNL, iar PSD nici cu USR. Din acest motiv, susține el, orice primar care nu ar beneficia de sprijinul consiliului ar întâmpina dificultăți mari în derularea mandatului și ar putea genera un blocaj administrativ.
El a subliniat că majoritatea funcțională actuală din Consiliu reunește PNL, PSD, USR și alte formațiuni care nu aparțin extremelor, și a dat câteva exemple: Reper, Forța Dreptei, PNP, PUSL. În opinia sa, această coaliție existentă oferă legitimitate și funcționalitate administrației locale, iar o candidatură unică agreată între partide ar evita situațiile în care un primar ales apoi să ceară sprijinul consiliului pentru a putea lucra eficient.
Atenția pe calendar, pe experiența administrativă și pe necesitatea unei majorități care să-l susțină pe primar semnalează probleme repetate: când executivul local și consiliul nu cooperează, proiectele de infrastructură, transport, curățenie sau investițiile publice încetinesc. Bucureștiul s-a confruntat frecvent cu astfel de blocaje, iar ideea unui candidat unic urmărește reducerea riscului reapariției lor. Totuși, soluția ridică întrebări despre transparența decizională în interiorul partidelor și despre modul în care se negociază listele și pozițiile între formațiuni cu interese diferite.
Stelian Bujduveanu își pune experiența în prim-plan și cere consens în coaliție pentru a garanta eficiența administrativă. Rămâne de văzut dacă PNL și partenerii din București vor agrea unicul candidat și cum va fi convinsă baza partidului și electoratul. În privința alegătorilor, ideea pare clară: dacă dorești un primar care să înceapă imediat rezolvarea problemelor, are sens ca acesta să aibă și susținerea consiliului. Însă asta implică compromisuri politice care nu sunt întotdeauna pe placul tuturor.
Bujduveanu afirmă că are 10 ani de experiență în administrația bucureșteană și că aceasta îl recomandă pentru un mandat depline. Dacă PNL și aliații optează pentru un candidat unic, alegerea sa sau a altcuiva va depinde de negocierile interne și de deciziile forurilor de conducere locale. Cum vor evolua aceste discuții rămâne de observat în perioada următoare.
Bucureștiul a văzut deja consecințele lipsei de colaborare între primar și Consiliu; trafic, proiecte amânate și nemulțumire publică sunt doar câteva exemple. Ce mecanisme concrete ar putea garanta coerența între primar și Consiliu în următorul mandat, fără a compromite transparența decizională sau reprezentarea politică?
Fii primul care comentează