Medicii şi cercetătorii au evaluat un spray nazal pe bază de azelastină care pare să reducă riscul de infecţie respiratorie la participanţii unui studiu efectuat în Germania, iar vestea apare într-un moment în care accesul la vaccinurile actualizate pentru COVID-19 este foarte restrâns în Statele Unite. Amintind de încercările anterioare de a folosi spray-uri nazale pentru protecţie virală, dar şi de campaniile de vaccinare care au marcat ultima decadă, este rezonabil să privim aceste rezultate cu interes, dar şi cu precauţie.
Studiul a fost bine conceput, însă prezintă limite importante. Numărul infecţiilor observate a fost redus, ceea ce înseamnă că estimările de eficacitate pot varia într-un eșantion mai mare. De asemenea, testele s-au desfăşurat într-un singur centru din Germania şi au inclus în majoritate femei sănătoase, cu vârste între 20 şi 46 de ani, predominant albe, astfel că rezultatele nu pot fi extrapolate direct la alte populaţii. În plus, sponsorul studiului este o companie farmaceutică ce produce un spray nazal cu azelastină, deşi nu acelaşi produs disponibil fără prescripţie în Statele Unite.
Chiar şi luând în calcul aceste rezerve, rezultatele vin după alte studii care sugerează că un spray nazal accesibil ar putea servi ca măsură profilactică utilă în sezonul viral. Aceasta are mai multă relevanţă acum, deoarece în Statele Unite deciziile politice au limitat semnificativ cine va primi dozele de vaccin anti-COVID actualizate. Conform noilor reguli, se pare că în acest an prioritate vor avea în principal persoanele de 65 de ani şi peste şi cei consideraţi cu risc crescut de complicaţii. Rămâne neclar cum va fi definit statutul de persoană cu risc, ceea ce complică şi mai mult accesul pentru alţii.
Ca rezultat, grupuri care din punct de vedere medical ar trebui să aibă acces la vaccin, de exemplu persoanele însărcinate sănătoase şi copiii între 6 luni şi 23 de luni, ar putea întâmpina restricţii sau acces foarte limitat. Specialiştii recomandă, de asemenea, vaccinarea persoanelor sănătoase care au contact frecvent cu persoane vulnerabile: medici oncologi, persoane care locuiesc cu membri imunocompromişi ai familiei sau angajaţi în cămine de bătrâni. Aceste recomandări clinice riscă să nu se reflecte în modul de distribuţie, din motive administrative şi politice.
În acest context, un spray nazal cu efect profilactic devine o opţiune atractivă: este uşor de folosit, relativ accesibil şi are efecte secundare minore raportate, precum gust amar în gură, sângerări nazale şi oboseală. Nu reprezintă o înlocuire a vaccinării, mai ales că vaccinurile anti-COVID şi-au demonstrat clar siguranţa şi eficacitatea, dar poate completa stratul de protecţie atunci când accesul la vaccin este restricţionat.
Rezultatele studiului reflectă atât potenţial clinic, cât şi limitele generalizării: un studiu mic, desfăşurat într-un singur centru, sponsorizat de o companie cu interes comercial şi cu un profil demografic omogen. Acest set de date ridică întrebări practice: cât de eficient este spray-ul la vârstnici, la copii sau la persoane cu boli cronice? Ce dozaj şi ce frecvenţă de aplicare sunt necesare pentru o protecţie reală pe termen lung? Cum se vor integra astfel de produse în strategiile de sănătate publică, mai ales într-un context în care accesul la vaccinuri rămâne politicizat?
Datele preliminare despre studiu sunt promiţătoare, dar pentru a transforma această promisiune într-o recomandare largă sunt necesare trialuri mai mari, diversificate geografic şi demografic, şi transparenţă în privinţa finanţării. Până atunci, actorii din sănătate publică şi pacienţii trebuie să cântărească beneficiile în raport cu limitările evidente. Creşterea disponibilităţii de instrumente preventive, precum spray-ul nazal cu azelastină, poate fi utilă într-un an cu restricţii de acces la vaccin, dar nu ar trebui considerată un substitut al vaccinării acolo unde aceasta este disponibilă.
Studiul menţionat şi contextul restrângerii accesului la vaccinuri ridică o dilemă practică privind prioritizarea resurselor de sănătate publică şi modul în care protejăm grupurile vulnerabile. Tu ce crezi: ar trebui autorităţile să finanţeze trialuri mai ample pentru astfel de spray-uri nazale sau să direcţioneze resursele către extinderea accesului la vaccinuri?
Interesant, dar stiu că datele dintr-un singur centru, cu tineri majoritar femei, nu spun mare lucru despre bătrâni sau imunocompromiși — deci da, merită trialuri mai mari și diverse geografic, măcar ca să știm cum se comportă la 65+ sau la copii mici. Și apropo, azelastina e antihistaminic topical cu profil de siguranță cam cunoscut, deci repornirea studiilor nu pare riskantă; totuși finanțarea publică ar trebui să prioritizeze extinderea accesului la vaccinuri actualizate, că alea au deja eficacitate dovedită pe termen lung. Nu e fie-or, dar logic mi se pare: susținăm trialuri bine făcute și transparente, dar nu înlocuim vaccinarea; altfel riscăm să risipim resurse pe soluții doar complementare, nu pe protecția principală.
hm, interesant.. dar parcă ceva nu se leagă. adică, ok, un spray nazal care reduce riscul pare tentant, mai ales dacă vaccinurile sunt greu de luat de unii, dar studiu mic, un singur centru, majoritar femei tinere — deci cam greu de extrapolat. și sponsor e firma care vinde produs similar, deci conflict clar, vezi să nu…
eu zic că merită investit ceva in trialuri mai mari, diversificate, nu doar in germ(da) :))) ca să vedem efect la vârstnici, copii, immunocompromisi. plus eficacitatea reală pe termen lung — cât de des trebuie folosit ca sa protejeze? pt cine e ok permanent?
pe de altă parte, dacă politica limitează accesul la vaccin pentru multe categorii (gravide, copii mici, personal medical expus), atunci un spray ieftin, cu efecte secundare minore, poate fi o solutie complementarã temporară. nu e substitut pt vaccin, asta e clar — vaccina au dovezi solide. dar ca masură de back-up, da, are sens.
important: trebuie transparență totală privind finanțarea si datele brute, altfel nu cred. si in paralel ar trebui presiune politica sa se extindă accesul la vaccinuri pentru grupele vulnerabile — nu e fie una, fie alta.
pe scurt: finanțează trialuri mai mari, dar nu neglija campaniile de vaccinare. si da, cine definește “la risc” trebuie clarificat urgent, altfel luăm decizii proaste.
hmm ok, pare promițător dar totuși prea mic studiu, mai vreau date și pe bătrâni să văd, vezi să nu devină soluție de la 2 lei lol