Transformările la conducerea Spotify încep să prindă formă: Daniel Ek își schimbă atribuțiile, iar doi lideri preiau frâiele operaționale, în timp ce platforma întărește regulile legate de muzica produsă cu ajutorul inteligenței artificiale. Istoria companiilor tech născute în garaje sau în spații mici e plină de momente în care fondatorii își mută „locul” de muncă, o decizie strategică, nu una emoțională, iar reorganizarea anunțată la Spotify se încadrează în această tradiție modernă de restructurare pentru creștere și scalare. Daniel Ek va ocupa funcția de președinte executiv începând cu 1 ianuarie 2026, rol din care va decide alocarea capitalului și va defini strategia pe termen lung a companiei, în timp ce Gustav Söderström și Alex Norström vor prelua rolurile de co-CEO, împărțind responsabilitățile curente.
Schimbarea nu surprinde dacă privim evoluția internă a Spotify: Gustav și Alex au luat în ultimii ani tot mai multe atribuții de management și au jucat un rol esențial în dezvoltarea produsului și a afacerii. De acum înainte, ei vor raporta lui Ek și vor face parte din Consiliul de Administrație, sub rezerva aprobării de către acționari. Poziția lui Ek va semăna mai mult cu cea a unui președinte care supraveghează direcția pe termen lung și păstrează o legătură strânsă cu boardul și cu co-CEO-urile. Practic, titlurile vor reflecta metoda de lucru deja existentă, mai degrabă decât să schimbe radical modul de funcționare al companiei, un fel de „mutăm titlurile ca să corespundă activităților deja desfășurate de oameni”.
Tranziția de leadership va deveni oficială la începutul anului 2026. În paralel, Spotify a înăsprit controlul asupra conținutului generat artificial: platforma a publicat reguli care urmăresc prevenirea uzurpării identității artiștilor și informarea clară a utilizatorilor atunci când un track a fost creat cu ajutorul AI. Măsura vine după mai multe situații în care melodii foarte asemănătoare cu piese originale au fost încărcate și atribuite eronat; compania susține că a eliminat 75 de milioane de melodii contrafăcute în ultimul an. Inițiativele au menirea, pe de o parte, să protejeze creatorii de spam și de folosirea abuzivă a identității lor; pe de altă parte, Spotify nu vrea să interzică muzica generată de AI, ci să impună transparența: utilizatorii trebuie să poată identifica dacă o piesă este generată artificial.
Daniel Ek rămâne astfel arhitectul viziunii pe termen lung, Gustav Söderström și Alex Norström vor administra operațiunile zilnice, iar utilizatorii vor întâlni etichete mai explicite privind muzica generată cu AI. Rămâne de urmărit modul concret în care vor funcționa noile reguli de moderare și cum vor echilibra platformele libertatea creativă cu necesitatea integrității conținutului. Creșterea la peste 700 de milioane de utilizatori, menționată de Ek, aduce provocări corespunzătoare: mai mult conținut, responsabilități crescute pentru moderare și întrebări despre autorreglementarea industriei în fața instrumentelor automate de creație. Ce măsuri concrete te-ar convinge că o piesă de pe Spotify e originală și nu o versiune generată artificial?
Această abordare reflectă tensiunea din industria muzicală: tehnologia aduce noi instrumente pentru creație, dar și pentru abuz. Exemple recente arată că platformele majore pot fi copleșite de conținut falsificat, Spotify raportează 75 de milioane de piese eliminate, iar utilizatorii continuă să semnaleze falsuri. În acest cadru, schimbarea la vârf și noile reguli privind AI reprezintă două fațete ale aceleiași strategii: adaptare la scară și protejarea ecosistemului creativ.
Fii primul care comentează