Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța: Raluca Ștefan atrage atenția că 70% din personal este exceptat de la gărzi

Raluca Ștefan explică că mulți medici sunt oficial scutiți de gărzi pe baza unor avize medicale eliberate de Comisia de Medicină a Muncii, decizie pe care un manager nu o poate revoca. În practică, asta înseamnă că unii dintre acești medici sunt prezenți doar în intervalele 8–14 sau 8–15, iar cadrele universitare pot avea program până la ora 11, după care pleacă. Managerul afirmă că secția de Neurochirurgie reunește cei mai mulți dintre cei scutiți, inclusiv colegi pe care îi cunoaște de 30 de ani. Situația nu implică numai specialiști cu vechime: mulți dintre cei scutiți sunt tineri, între 30 și 50 de ani. Există chiar și rezidenți care vin cu astfel de scutiri, ceea ce complică organizarea gărzilor.
Discuția pune în discuție și aspecte legate de etica profesională, de mecanismele de control medical și de echilibrul între drepturile individuale și funcționarea serviciilor de urgență. În absența unor reguli mai clare și a unor plăți actualizate, gestionarea gărzilor rămâne o provocare administrativă care afectează pacienții, personalul și formarea rezidenților.
Raluca Ștefan afirmă că 70% din personalul spitalului este scutit de gărzi, iar acest procent semnalează o problemă structurală: plata gărzilor la nivelul din 2018, scutirile emise de Comisia de Medicină a Muncii, concentrarea excepțiilor în secții precum Neurochirurgia și prezența rezidenților între cei scutiți. Soluțiile cer un mix între modificări legislative, clarificări administrative și o dezbatere publică privind condițiile reale de muncă în spitale. Credeți că actualele reguli și remunerări pot fi adaptate rapid pentru a echilibra drepturile medicilor cu necesarul de continuitate a serviciilor medicale?
Raluca Ștefan spune că a propus modificări legislative, dar nu a primit încă răspuns. Ea consideră că problema este una națională, nu doar locală, și evidențiază două cauze principale: plata gărzilor, rămasă la nivelul salariului din 2018, și legislația permisivă privind scutirile. Plata neschimbată face greu de motivat personalul pentru ore suplimentare, iar cadrul legislativ împiedică managerii să aplice măsuri coercitive. În plus, există dificultăți practice în a organiza programul astfel încât un medic să nu fie obligat la ture de 24 sau 30 de ore urmate de alte ore de muncă, situație ce favorizează burnout-ul. Managerul subliniază necesitatea de a interveni asupra legislației și, eventual, asupra modului de remunerare a gărzilor, astfel încât atât continuitatea asistenței, cât și sănătatea personalului să fie protejate.
Pe de altă parte, Ștefan semnalează o contradicție ce ridică semne de întrebare: unii dintre cei scutiți practică sporturi sau sunt frecvent văzuți în spații publice, dând exemple precum kite, mersul la sală sau apariții în localuri. Argumentul medical invocat pentru scutire este că anumite afecțiuni impun perioade regulate de repaus, de exemplu recomandarea de 15 minute la fiecare două ore pentru a sta întins, măsură menționată în special în cazul specialităților chirurgicale. Dacă aceste indicații sunt reale, ele ar justifica scutirea; dacă nu, rămâne o problemă de verificare și responsabilitate administrativă.
Marile spitale au reflectat mereu problemele sistemului medical, iar acum focusul cade pe Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, unde managerul Raluca Ștefan atrage atenția că o proporție foarte mare din personalul medical este scutită de gărzi. Ea vorbește despre secția de Neurochirurgie, despre medici tineri, despre documentele emise de Comisia de Medicină a Muncii și despre limitele impuse de legislația în vigoare.