Sorin Grindeanu solicită urgent constituirea unui grup de lucru care să redacteze un proiect de lege pentru reducerea pensiilor magistraților, iar dezbaterile se desfășoară la București, în Parlament. Subiectul nu este nou: vizează rolul reformelor în sistemul judiciar și ajustarea drepturilor salariale și de pensie în lumina angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană. De la schimbările inițiate după 1989 până la condițiile impuse de PNRR, problema pensiilor magistraților reapare frecvent în discuții, readucând în prim-plan tensiunile dintre garanțiile profesionale și necesitatea austerității bugetare.
Grindeanu afirmă că actuala coaliție pierde timp și propune ca, înainte de publicarea motivării Curții Constituționale, să fie constituit rapid un grup de lucru care să finalizeze un proiect de lege. El a stabilit un termen clar: 28 noiembrie, data la care trebuie îndeplinit un jalon din PNRR, iar neîndeplinirea acestuia ar putea conduce la pierderea unor fonduri europene. Ideea este simplă: să existe un text adoptat până la acea dată, pentru a evita o soluție luată în ultimul moment. Grindeanu a anunțat că va insista ca subiectul să fie discutat imediat în ședința coaliției.
La sfârșitul săptămânii trecute, liderul PSD s-a întâlnit cu reprezentanți din Justiție, inclusiv cu președinta CSM, Elena Costache, președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și cu procurorul general, Alex Florența, pentru a verifica disponibilitatea la dialog. El a subliniat totodată că anumite principii sunt de netrecut: vârsta de pensionare la 65 de ani nu este negociabilă, iar ideea ca pensia să reprezinte 100% din salariu nu este acceptabilă din perspectiva bunei gestiuni. Există însă loc pentru compromis: Grindeanu susține că ar accepta o tranziție și un procent al pensiei diferit de varianta inițială a Guvernului, dacă astfel proiectul va fi agreat.
Propunerea PSD pornește de la premisa că un proiect separat, depus în Parlament, ar putea fi adoptat rapid, fără ca Guvernul să-și asume răspunderea. Concret, social-democrații propun ca pensiile magistraților să fie stabilite la 75% din ultimul salariu net, comparativ cu 70% cât propunea Guvernul, iar perioada de tranziție să fie de 15 ani în loc de 10 ani. Practic, se caută o soluție care să atenueze impactul imediat asupra veniturilor beneficiarilor, dar care să respecte și cerințele pactelor bugetare și ale PNRR.
Grindeanu consideră că nu sunt foarte multe elemente de negociat și promovează rapiditatea: formarea grupului de lucru în coaliție cât mai curând și redactarea proiectului în regim urgent. Principalul argument invocat este de natură financiară și procedurală: întârzierea adoptării unei legi poate conduce la pierderi de fonduri europene, ceea ce pune presiune politică și tehnică asupra decidenților. Reprezentanții din Justiție, în schimb, par să ceară garanții privind cuantumul pensiilor și durata tranziției, iar întâlnirile anunțate în biroul lui Grindeanu au avut, potrivit declarațiilor, scopul de a măsura disponibilitatea la dialog, nu de a negocia imediat cifrele.
Discuția despre pensiile magistraților readuce în atenție câteva dileme recurente: cum se armonizează drepturile profesionale specifice funcțiilor judiciare cu cerințele de sustenabilitate bugetară; ce influență au angajamentele externe, precum PNRR, asupra deciziilor interne; și cât de rapid pot fi implementate reforme care afectează segmente sensibile ale statului. Propunerea PSD oferă un compromis numeric, 75% și 15 ani, menit să împace rigorile bugetare cu îngrijorările magistraților privind reducerea veniturilor. Rămâne de văzut dacă o astfel de soluție va primi sprijin parlamentar rapid, mai ales în contextul în care Curtea Constituțională urmează să comunice motivarea pentru unele decizii, iar termenul-limită de 28 noiembrie intensifică presiunea.
Elementul cel mai concret din propunere este fixarea la 75% din ultimul salariu net și o tranziție de 15 ani; aceste cifre delimitază, practic, miza negocierilor și vor influența dacă legea poate fi adoptată înainte de termenul din PNRR. Ce soluție practică crezi că ar facilita un acord rapid între legislativ și reprezentanții Justiției?
Fii primul care comentează