Sorin Grindeanu anunță la București că legea privind pensiile magistraților va fi refăcută după ce Curtea Constituțională a identificat probleme procedurale. Din punct de vedere istoric, reformele din justiție și cele ale sistemului de pensii au fost mereu delicate în România, generând de la dezbateri publice aprinse până la intervenții ale instanțelor; acum se reia acest parcurs familiar: o lege adoptată rapid, o sesizare la CCR și apoi revenirea la masa negocierilor.
Președintele interimar al PSD afirmă că lucrurile au mers prea repede și că va propune în ședința Coaliției înființarea unui grup de lucru pentru refacerea legii pensiilor magistraților. Propunerea vizează un grup care să lucreze rapid, să discute cu asociațiile magistraților și cu toți actorii relevanți și să vină cu o formă care fie să fie adoptată de Parlament, fie reasumată de Guvern; decizia procedurală urmând să fie luată în Coaliție. Motivația este clară: Curtea Constituțională a admis sesizarea Înaltei Curți pe motive procedurale, iar dacă motivarea relevă lipsa avizului CSM, atunci legea va fi considerată neconstituțională în ansamblu și procedura trebuie reluată.
Grindeanu a subliniat importanța dialogului și a recunoscut că inițiativa a fost tratată în grabă, aspect pe care dorește să îl corecteze prin consultări mai serioase. El a declarat că a perceput pentru prima dată că legea ar putea corecta o nedreptate în sistem, nu doar o chestiune tehnică, și că a observat disponibilitatea magistraților de a găsi soluții. Din acest motiv, propunerea sa prevede un grup care să asculte punctele de vedere ale diferitelor structuri și să formuleze o soluție acceptabilă din punct de vedere politic și procedural.
Întrebat dacă Bolojan ar trebui să demisioneze după decizia CCR, Grindeanu a reconfirmat opinia sa anterioară: nu consideră necesară demisia. CCR a admis sesizarea Înaltei Curți referitoare la reforma pensiilor magistraților, ceea ce înseamnă că propunerea guvernamentală nu poate fi pusă în aplicare în forma actuală până la refacerea procedurilor și a textului normativ.
Decizia CCR și propunerea Coaliției arată cum mecanismele constituționale și consultările instituționale acționează ca niște frâne, uneori frustrante pentru cei care doresc reforme rapide, dar menite să prevină erori procedurale. Grupul de lucru promis de Grindeanu trebuie să răspundă unor întrebări concrete: va obține avizul CSM, ce modificări legislative vor fi necesare și cât de repede poate fi reașezată legea în Parlament sau reasumată de Guvern. Exemple recente arată că refacerea unei legi poate dura săptămâni sau chiar luni, dacă sunt implicate audieri și verificări detaliate. Rămâne de văzut dacă dialogul promis va genera un text solid din punct de vedere procedural sau va reaprinde aceeași dispută politică pe alte fronturi.
Curtea Constituțională a admis sesizarea ICCJ; legea nu poate fi aplicată. Grupul de lucru propus de Grindeanu va trebui să asigure avizele necesare, inclusiv cel al CSM, și să decidă dacă legea va fi trimisă Parlamentului sau reasumată de Guvern. Care crezi că ar fi cea mai eficientă cale pentru a remedia atât problema procedurală semnalată de CCR, cât și nemulțumirile magistraților?
Fii primul care comentează