România trece printr-o perioadă în care pesimismul public domină dezbaterile despre viitor, lucru reflectat clar de cifrele unui sondaj CURS realizat între 5 și 19 septembrie pe un eșantion de 1.100 de persoane. Studiul indică faptul că majoritatea românilor consideră că țara se îndreaptă pe o cale greșită, iar sprijinul electoral este fragmentat, cu AUR în frunte, urmat de PSD și PNL. Această stare de spirit nu este surprinzătoare în totalitate: memoria colectivă păstrează încă urmele crizelor economice și politice anterioare, iar comparațiile cu alte perioade marcate de incertitudine politică apar firesc în discuțiile cotidiene.
Sondajul relevă că 70% dintre respondenți cred că lucrurile în România merg într-o direcție greșită, în timp ce 24% consideră că direcția este una bună, iar 6% nu au răspuns. Pe plan politic, dacă duminica următoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obține 34% din voturi, PSD 23%, iar PNL 16%. USR ar rămâne la 12%, UDMR și SOS România ar aduna câte 5% fiecare, Partidul Oamenilor Tineri 3%, iar alte formațiuni ar însuma 2%. Aceste procente descriu o scenă politică fragmentată, fără vreo figură care să atragă un sprijin majoritar.
Referitor la încrederea în persoane publice, Călin Georgescu acumulează 40% încredere, George Simion 38% și Nicușor Dan 34%. Dintre cei care dețin funcții publice, Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan înregistrează câte 26% încredere, iar Anamaria Gavrilă, Dominic Fritz și Diana Șoșoacă sunt apreciate de câte 19% dintre respondenți. Comentariul studiului subliniază că diferențele importante între scoruri și nivelul general ridicat de neîncredere indică o scenă politică divizată și lipsa unei personalități care să concentreze sprijinul public peste pragul de 50%.
În ceea ce privește instituțiile, armata și pompierii se bucură de cea mai mare încredere, 79%, urmați de Biserică cu 70% și Poliție cu 56%. Uniunea Europeană are 55% încredere, mediul privat 52% și ONU 50%. La polul opus se află instituțiile politice: Președinția 40%, Guvernul 27%, Curtea Constituțională 26% și Parlamentul 25%. Aceste cifre evidențiază o distincție clară între instituțiile percepute ca stabile și cele asociate cu politicul, unde încrederea publică este mai scăzută.
Despre măsurile guvernamentale din al doilea pachet, 36% dintre respondenți consideră că unele decizii au fost corecte și altele nu, 29% le consideră nejustificate și nenecesare, iar 24% le văd ca justificate și necesare. Efectele percepute ale acestor măsuri sunt resimțite puternic de mulți: 52% afirmă că au avut un impact foarte mare, 31% un impact mare, 9% cred că efectele au fost mici, 4% foarte puțin sau deloc, iar 4% nu au putut aprecia.
Pe plan financiar, românii raportează o deteriorare a situației personale în ultimul an: 46% spun că situația lor s-a înrăutățit (27% într-o oarecare măsură, 19% semnificativ), 32% au rămas la același nivel, dar nu sunt mulțumiți, iar 16% au rămas la același nivel și sunt mulțumiți. Doar 4% menționează o îmbunătățire, iar 2% nu au răspuns.
Sondajul CURS din septembrie 2025 conturează, astfel, un public dominat de pesimism, cu încredere ridicată în instituțiile percepute ca de protecție și stabilitate și un scepticism pronunțat față de politicieni și instituțiile politice. Fragmentarea scenei politice se reflectă în intențiile de vot, unde AUR conduce, urmat de PSD și PNL, într-un context economic perceput ca dificil de majoritatea populației.
Datele arată clar că AUR conduce intenția de vot cu 34%, PSD are 23%, iar PNL 16%. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte, cu o marjă de eroare de aproximativ 3%. Creșterea încrederii în armată și pompieri, precum și nivelul ridicat de neîncredere în instituțiile politice, evidențiază o preferință publică pentru actorii percepuți ca depolitizați și capabili de protecție. Cum vor influența aceste percepții campaniile electorale și deciziile politice rămâne de văzut, dar datele CURS oferă repere clare asupra stării de spirit a societății românești.
Sondajul prezintă cifre concrete despre intenția de vot, încrederea în persoane și percepția asupra măsurilor guvernamentale, oferind o imagine a preferințelor și nemulțumirilor din septembrie 2025. Cum crezi că aceste date vor modela alegerile și agenda publică în lunile următoare?
Fii primul care comentează