Social-democrații propun utilizarea concordatului preventiv pentru a salva primăriile aflate în dificultăți financiare

Inițiatorii proiectului mai afirmă că restructurarea cheltuielilor la nivel local este un obiectiv al programului de guvernare, iar absența unui remediu juridic coerent ar lăsa multe administrații fără opțiuni viabile pentru a-și achita obligațiile, a-și reorganiza activitatea și a continua finalizarea proiectelor de investiții. Procedura de concordat preventiv este concepută tocmai pentru a oferi acest cadru: suspendare automată a executărilor, termene precise pentru negocieri, reguli pentru protejarea contractelor în derulare și garanții că, după omologare, un creditor nu poate declanșa insolvența până la încheierea formală a procedurii.
Proiectul include și clarificări importante privind sursele obligațiilor: fac parte din categoria creanțelor care pot declanșa concordatul și sumele datorate unității administrativ-teritoriale de către autoritățile centrale în baza contractelor de finanțare. Orice unitate administrativ-teritorială aflată în dificultate poate accesa procedura, cu excepția celor care au beneficiat în ultimii trei ani de un concordat preventiv nereușit. Până la omologarea planului, creditorii nu pot refuza executarea contractelor în curs, nici nu le pot modifica în detrimentul debitorului pentru creanțe anterioare, cu excepția situației neplății.
Propunerea pornește de la observația că multe administrații locale se confruntă cu întârzieri la decontarea proiectelor finanțate din PNRR sau din fonduri europene 2021-2027 și cu restanțe din programe naționale, iar aceste întârzieri, combinate cu constrângerile bugetare, generează dobânzi, majorări și penalități care presează bugetele locale. Procedura concordatului preventiv este prezentată ca o soluție judiciară care, din momentul deschiderii, suspendă toate executările silite și oprește cursul prescripției pentru a oferi administrației timp să negocieze un plan de restructurare. Planul trebuie aprobat de creditorii afectați și omologat de judecătorul-sindic; durata și etapele procedurii sunt stabilite astfel încât procesul să nu devină incert: 90 de zile pentru depunerea planului, cu posibilitatea unei singure prelungiri de până la 45 de zile, iar perioada de negociere și vot nu poate depăși 60 de zile, cu o eventuală extensie de 30 de zile dacă negocierile prezintă perspective reale de acceptare. Dacă planul nu este depus sau nu se cere prelungirea în termen, creditorii pot relua executările.
Bolojan a spus că bugetul României este angajat pe următorii 5 ani. Reforma aduce în prim-plan tensiunea dintre reducerea cheltuielilor publice, prioritizarea proiectelor PNRR și impactul social al restrângerilor de personal estimate la circa 13.000 de angajați. Aplicarea concordatului preventiv, cerința de cofinanțare de 20% pentru proiecte noi și blocarea deschiderii unor programe precum Anghel Saligny arată că viitorul finanțării locale va depinde mult de capacitatea administrațiilor de a gestiona termenele, deconturile și prioritățile de investiții. Care este opinia ta despre echilibrul propus între disciplina bugetară și necesitatea menținerii unor servicii locale stabile?
Pe plan politic și bugetar, primarii au fost avertizați că Guvernul va reduce transferurile de la bugetul de stat (din impozitul pe venit și din TVA), iar autoritățile locale vor trebui să-și majoreze veniturile, inclusiv prin creșteri ale impozitelor locale. Prioritate în 2026 vor avea proiectele din PNRR; nu se vor mai deschide proiecte noi pe alte programe precum Anghel Saligny, cele ale Companiei Naționale de Investiții sau pe transporturi, iar cei care solicită bani de la buget pentru proiecte trebuie să asigure o cofinanțare de 20%. Președintele Asociației Municipiilor, Ilie Bolojan, a subliniat că bugetul României este deja angajat pe următorii cinci ani din cauza supracontractării. În plus, coaliția de guvernare a convenit reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi din administrația locală, dar nu mai mult de 20% din posturile ocupate, măsură care ar echivala cu aproximativ 13.000 de concedieri în administrația locală.
Social-democrații propun în România o procedură juridică menită să sprijine primăriile aflate în dificultate financiară: introducerea concordatului preventiv pentru unitățile administrativ-teritoriale, o formă de reorganizare care urmărește suspendarea executărilor și restructurarea datoriilor pentru a preveni crizele sau insolvențele. De la primele reforme ale finanțelor locale după 1990 până la pachetele recente de investiții legate de PNRR, dezbaterile despre echilibrul dintre disciplina bugetară și continuitatea serviciilor publice revin frecvent, iar inițiativa social-democrată intenționează să ofere instrumente clare pentru perioada următoare.