Sindicatul Europol semnalează că încăperile centrelor de reținere și ale arestului preventiv din București sunt invadate de ploșnițe, iar polițiștii care lucrează acolo se confruntă de luni de zile cu mușcături, mizele de igienă precare și absența unor măsuri elementare sanitare. Sesizările au ajuns la Direcția de Sănătate Publică și la Avocatul Poporului, iar reprezentanții sindicatului susțin că zeci de angajați sunt afectați și că situația le periclitează sănătatea și demnitatea profesională.
Problema amintește de acele cazuri cu clădiri vechi pline de neajunsuri: nu este vorba de un bloc părăsit, ci de spații folosite zilnic de polițiști care petrec ture de 12 ore în locuri menite, teoretic, să asigure securitatea și ordinea. Europol descrie scene greu de ignorat: ploșnițele ar fi infestat zonele de lucru și de detenție. Sindicatul afirmă că peste zece polițiști au ajuns la Urgență din cauza mușcăturilor, iar mulți și-au lăsat hainele la exteriorul sediilor, pe unitățile de aer condiționat, ca să nu răspândească infestarea acasă. Unii au renunțat la mobilă și covoare, alții și-au schimbat chiar locuința în încercarea de a scăpa de problema adusă din locul de muncă.
Reprezentanții Europol susțin că peste 40% dintre angajați declară că intenționează să plece din aceste structuri din cauza condițiilor. Ei consideră că nu e doar o problemă de igienă, ci una legată de demnitatea muncii și de sănătatea angajaților, cerând măsuri urgente din partea conducerii Poliției Capitalei și a Ministerului Afacerilor Interne. Sindicatul anunță că a sesizat Direcția de Sănătate Publică și Avocatul Poporului pentru a solicita închiderea temporară a spațiilor afectate până la remedierea situației.
Pe de altă parte, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a răspuns public că tratează cu maximă seriozitate sănătatea și siguranța personalului și a celor aflați în custodie. Conform comunicatului, există un acord-cadru valabil până în 2026 pentru servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, aplicabil tuturor centrelor de reținere și sediilor de poliție. Intervențiile non-invazive, care nu prezintă risc pentru sănătatea umană, se realizează trimestrial și suplimentar când este nevoie; ultima astfel de acțiune ar fi avut loc în august 2025. Au fost efectuate și tratamente complexe, care impun evacuarea spațiilor, ultima dată în mai 2025, la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 2, când s-au aplicat și tratamente pe pereți în timpul unor lucrări de renovare.
DGPMB explică că tratamentele toxice nu pot fi folosite atât de des ca cele non-invazive și că, din cauza fluxului constant de persoane custodiate, reintroducerea unor insecte din exterior rămâne posibilă prin obiectele personale sau bagajele celor aduși în arest. Instituția susține că intervine de fiecare dată când sunt semnalate astfel de cazuri, cu tratamente repetate și măsuri suplimentare de igienizare, și reafirmă angajamentul de a asigura condiții adecvate de muncă și detenție.
Cazul evidențiază mai multe probleme concrete: frecvența intervențiilor dezinfectante raportate (trimestriale și câteva acțiuni complexe în 2025), sesizările către DSP și Avocatul Poporului, raportările a peste zece angajați la Urgență și declarația sindicatului că peste 40% din personal intenționează să plece. Aceste elemente reflectă tensiunea între realitatea operativă și mecanismele instituționale de prevenție. Pentru ca măsurile să fie eficiente, ele trebuie să țină cont nu doar de frecvența tratamentelor, ci și de fluxul de persoane și de riscul reintroducerii prin bunurile personale.
Ploșnițele reapar printr-un mecanism simplu: spațiile sunt tranzitate constant, iar obiectele personale pot aduce insectele din exterior. Soluțiile nu sunt doar chimice; includ proceduri de verificare a bagajelor, spații sigure de depozitare, informarea personalului și a instituțiilor colaboratoare, precum și intervenții mai frecvente în zonele cu risc ridicat. Iar atunci când peste zece polițiști ajung la UPU și un sfert dintre angajați se gândesc să plece, problema devine una de sănătate publică și de resurse umane, nu doar de deratizare.
Dacă Poliția Capitalei va respecta programul de tratamente și va intensifica măsurile preventive, rămâne de observat. Este, de asemenea, esențial ca Direcția de Sănătate Publică și Avocatul Poporului să verifice independent condițiile și să propună măsuri clare, astfel încât personalul să nu-și pună sănătatea în pericol într-un mediu în care ar trebui să se simtă în siguranță.
Centrul de Reținere și Arestare Preventivă nr. 2 este menționat în comunicat pentru tratamentul complex din mai 2025 și arată că au avut loc intervenții majore, însă problema persistă; acest lucru indică necesitatea unor proceduri mai riguroase pentru a preveni reîntoarcerea infestărilor. Credeți că autoritățile implicate vor reuși să combine tratamente preventive cu măsuri administrative suficiente pentru a opri exodul personalului și a restabili condiții decente în aceste spații?
Fii primul care comentează