Trecerea ilegală a Canalului Mânecii a reprezentat un subiect sensibil în Regatul Unit de zeci de ani, iar în prezent guvernul laburist a conferit poliției competențe extinse în porturi: ofițerii pot solicita migranților să se dezbrace și pot efectua percheziții orale pentru a găsi telefoane mobile sau cartele SIM, în scopul colectării rapide de informații privind rutele lor. Măsura se aplică porturilor britanice, iar ministerul de interne afirmă că noile prerogative vor ajuta investigațiile care urmăresc destructurarea grupurilor bănuite de trafic de persoane, care organizează traversări cu bărci mici din Franța.
Departamentul condus de Shabana Mahmood precizează că până acum perchezițiile menite să scoată la iveală telefoane erau posibile doar după arestare. Noile norme permit ca, la sosire și înainte de restrângerea libertății persoanei, ofițerii să solicite scoaterea hainelor, a jachetelor sau a mănușilor pentru a căuta dispozitive și să examineze cavitatea bucală pentru a identifica cartele SIM ascunse sau electronice de dimensiuni reduse. Procedura se concentrează în principal pe telefoane care, susțin autoritățile, sunt frecvent utilizate de rețelele organizate pentru recrutare și coordonare.
Guvernul susține că grupările folosesc apeluri telefonice și rețele sociale pentru a convinge oamenii să efectueze traversări periculoase, iar numărul trecerilor cu bărci mici a atins cote record în acest an. În aceste circumstanțe, legea care instituie noile puteri ar urma să primească Sancțiunea Regală în câteva zile, o formalitate care nu prevede dezbateri suplimentare în parlament.
Modificarea survine în contextul unei revizuiri mai largi a politicii de imigrație a Partidului Laburist, menită, potrivit analiștilor și politicienilor, să răspundă îngrijorărilor electoratului și să frâneze avansul partidului Reform UK, care a pus imigrația în centrul programului său. Sondajele recente indică faptul că imigrația l-a depășit pe cel economic ca principala preocupare a publicului, iar în cursul verii au avut loc proteste în fața hotelurilor care găzduiesc solicitanți de azil plătiți din bani publici.
Criticile nu au întârziat. Mai multe ONG-uri pentru drepturile omului au avertizat că o politică mai strictă ar putea transforma migranții în țapi ispășitori și ar putea alimenta rasismul și violența. Sile Reynolds, șef al departamentului de sprijin pentru azil din cadrul Freedom from Torture, a descris utilizarea unor puteri invazive pentru percheziția hainelor și chiar a cavității bucale a unor persoane traumatizate, care abia au supraviețuit traversării, ca un act de brutalitate cu nuanțe distopice. Autoritățile susțin însă că aceste măsuri sunt necesare pentru a captura rapid rețelele care profită de vulnerabilitatea migranților.
Măsura ridică și întrebări practice: cum vor fi garantate condiții de demnitate și de sănătate în timpul acestor controale, cine va supraveghea aplicarea noilor prerogative și ce căi de contestare vor avea cei supuși perchezițiilor. Există, de asemenea, chestiuni juridice de clarificat, în contextul presiunii politice și al lipsei de transparență semnalate de unele organizații civice. În același timp, dezbaterea publică rămâne polarizată între argumente de securitate și cele privind protecția drepturilor persoanelor în mișcare.
Shabana Mahmood este ministrul care a susținut noile prerogative. Măsura reflectă tensiunea dintre necesitatea de a combate rețelele organizate și obligația de a proteja drepturile fundamentale ale persoanelor vulnerabile. Crezi că aceste puteri la porturi vor produce efecte concrete în reducerea traversărilor ilegale sau vor genera riscuri suplimentare pentru drepturile migranților?
Fii primul care comentează