Există momente care îmbină istoria, politica și credința sub același acoperiș, iar sâmbăta trecută Bucureștiul a fost din nou în centrul unei astfel de întâlniri: sfințirea mozaicurilor din interiorul Catedralei Naționale, oficiată de patriarhul ecumenic Bartolomeu I și de patriarhul Daniel, a scos în evidență nu doar arta religioasă, ci și legături istorice ce duc până la Constantinopol și la consolidarea autorității bisericești autohtone. Evenimentul nu a fost doar de natură liturgică; a avut și o încărcătură simbolică, marcând un secol de la înființarea Patriarhatului Român și 140 de ani de la dobândirea autocefaliei bisericii noastre.
În dimineața ceremoniei, mii de credincioși și membri ai clerului au ocupat esplanada Catedralei. Printre oficialii prezenți s-au numărat președintele Republicii Moldova Maia Sandu, președintele României Nicușor Dan însoțit de familie, prim-ministrul Ilie Bolojan, demnitari ai guvernului, parlamentari, precum și reprezentanți ai Casei Regale, foști președinți și diplomați. Evenimentul a fost asigurat de peste 800 de jandarmi, iar numărul participanților din rândul clerului și al credincioșilor a depășit 8.000. Ritualul a reunit membri ai Sfântului Sinod, 67 de preoți și 12 diaconi.
Slujba a debutat cu lectura a trei pericope evanghelice de către patriarhul Bartolomeu I, patriarhul Daniel și Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei. A urmat binecuvântarea mozaicurilor ce înfățișează apostolii Andrei și Filip, figuri esențiale în răspândirea creștinismului în teritoriile care astăzi fac parte din România, apoi ungerea ușilor și a altarului cu untdelemn sfințit. Exteriorul și interiorul catedralei au fost sfințite concomitent de ierarhii români, iar două relicvare argintate, destinate rămășițelor sfântului Dioniție de la Vatopedi și sfântului Petronius de la Prodromu, au primit, de asemenea, binecuvântarea.
Patriarhul Bartolomeu I a transmis, venind de la Phanar, atașamentul și binecuvântarea Bisericii Mamă din Constantinopol pentru acest lăcaș din București. Patriarhul Daniel a evidențiat progresele realizate de la sfințirea altarului în 2018, subliniind finalizarea extinsă a lucrărilor cu mozaic, atât la exterior, cât și în interior, și a anunțat că, pentru a facilita participarea credincioșilor, Catedrala va rămâne deschisă non-stop până pe 31 octombrie pentru închinare la altar.
Catedrala Națională domină orizontul Bucureștiului: înălțimea de 120 de metri și suprafața de 38.000 de metri pătrați o situează, conform relatărilor anterioare, printre cele mai impunătoare biserici ortodoxe din lume. Iconostasul măsoară peste 23 de metri lungime și 17 metri înălțime, iar cele șase clopote includ unul dintre cele mai mari din Europa, cu o greutate de peste 25 de tone și un sunet care se poate auzi până la 15 kilometri distanță. Altarul a fost sfințit pe 25 noiembrie 2018, tot de patriarhul Bartolomeu și patriarhul Daniel. În 2019, papa Francisc a vizitat lăcașul în cursul vizitei sale apostolice în România, iar lucrările exterioare, inclusiv turnurile și învelitoarea de cupru, au fost finalizate în același an. La începutul lui 2025, în aprilie, a fost montată crucea centrală de șapte tone deasupra cupolei. Mozaicurile interioare, care acoperă aproximativ 25.000 de metri pătrați, au fost realizate între 2019 și 2025 și constituie unul dintre cele mai ample ansambluri iconografice din ortodoxie.
Evenimentul a depășit dimensiunea unei simple sărbători locale; a reconfirmat statutul public al Catedralei Naționale ca spațiu de reprezentare al bisericii și al statului, un loc de întâlnire între diplomație, istorie și viață religioasă. Imaginea miilor de credincioși, a ierarhilor însoțiți de oficiali de rang înalt, precum și prezența relicvarelor au evidențiat dimensiunea sacră și ceremonială a momentului. Elemente cheie ale acestui demers, sfințirea mozaicurilor, marcarea unor repere istorice (100 de ani de patriarhat, 140 de ani de autocefalie) și deschiderea temporară a catedralei pentru închinare, arată că proiectul transcende arhitectura și pătrunde în sfera memoriei colective.
Catedrala Națională rămâne astfel un reper atât urban, cât și spiritual: între datele concrete menționate (25 noiembrie 2018 pentru sfințirea altarului, aprilie 2025 pentru montarea crucii, 25.000 mp de mozaic), numele participanților importanți (Bartolomeu I, patriarhul Daniel, Maia Sandu, Nicușor Dan, Ilie Bolojan) și detaliile tehnice (înălțime 120 m, suprafață 38.000 mp, clopot de peste 25 tone) se conturează o poveste despre ambiție, artă și rolul public al Bisericii. Ce efecte pe termen lung ar putea avea această concentrare de simboluri asupra vieții religioase și civice din România?
Fii primul care comentează