SES prezintă rezultate consolidate pentru primele nouă luni ale anului, după integrarea Intelsat începând cu 17 iulie 2025, și conturează previziuni şi planuri pentru 2026, inclusiv referiri la lansările O3b mPOWER și la opțiunile privind banda C la FCC. Această tranzacție reprezintă o etapă semnificativă în evoluția recentă a industriei spațiale comerciale, când firme tradiționale se reorganizează pentru a răspunde cererii crescute de conectivitate globală și competiției venite din partea constelațiilor LEO.
Rezultatele combinate ale SES pentru perioadele de trei şi nouă luni încheiate la 30 septembrie reflectă consolidarea veniturilor Intelsat. Veniturile pe primele nouă luni au ajuns la 1, 74 miliarde de euro, în urcare cu 19, 8% faţă de anul anterior, iar Adjusted EBITDA a fost de 849 milioane euro, o creştere anuală de 11%. Divizia Networks a înregistrat o majorare substanțială pe nouă luni, de 36, 3% y-o-y, semn că infrastructura de date şi comunicaţii la scară largă devine tot mai centrală.
Pe plan comercial, SES a semnat contracte noi şi reînnoiri în valoare de aproximativ 1, 4 miliarde euro de la începutul anului, stabilind backlog‑ul brut combinat la 7, 1 miliarde euro. Operațional, O3b mPOWER rămâne proiectul-cheie: sateliții #9 și #10 au fost lansați cu succes pe 22 iulie şi sunt estimaţi să intre în serviciu în 2026, întărind capacitatea şi rezilienţa rețelei O3b mPOWER. Compania a încasat până acum circa 87 milioane dolari (75, 5 milioane euro) dintr‑o cerere de asigurare aferentă primilor patru sateliți O3b mPOWER, cu alte tranzacții de finalizare anticipate. Lansările pentru #11, #12 şi #13 sunt programate pentru 2026, sporind aşteptările privind capacitatea adiţională pentru anul următor.
Segmentul media a fost relativ stabil, generând 686 milioane euro, echivalentul a 40% din veniturile totale, cu o creștere modestă de 0, 7% y-o-y. SES atribuie această stagnare optimizării capacității pe piețele mature, tranzițiilor de la canale SD și impactului unui faliment al unui client brazilian care a afectat Q2 şi Q3. În pofida acestor dificultăți, în 2025 s-au obținut deja peste 440 milioane euro din reînnoiri şi contracte noi în zona media.
Pe plan financiar, compania estimează pentru anul fiscal 2025 venituri raportate între 2, 6 şi 2, 7 miliarde euro pentru întregul an. CEO‑ul Adel Al‑Saleh a subliniat că rezultatele pe cele nouă luni includ primul trimestru al entităţii combinate post-achiziţie Intelsat şi le‑a legat de consolidarea operațională şi execuţia strategiei. Potrivit declarațiilor sale, noua SES devine un operator multi‑orbit, cu o scară mai largă şi planuri de creştere pe termen lung, vizând transformarea sinergiilor în fluxuri de numerar ajustate şi valoare pentru acționari.
Aviation a fost un vector important de creştere după integrarea Intelsat, serviciile ajungând acum la peste 3.000 de aeronave. SES menţionează că rămâne relevantă pentru companiile aeriene globale, citând clienţi precum American Airlines şi noi parteneriate în America Latină şi Asia-Pacific. Soluţiile multi‑orbit ESA, opţiunile Ka şi Ku şi latenţa redusă susţin cererea sporită de bandă, în special pe rute cu Wi‑Fi larg implementat. Până acum 16 companii aeriene au ales soluţia ESA cu angajamente pentru peste 1.000 de instalări, iar după finalizarea tranzacţiei cu Intelsat SES a câştigat 200 de aeronave noi. Ritmul acesta indică faptul că traficul aerian rămâne un segment atractiv, deşi concurenţa este intensă.
SES a anunțat şi un prag minim pentru dividendele programate în aprilie 2026, de cel puţin 0, 25 euro pe acţiune. Pe piaţa bursieră reacţia a fost negativă: acţiunile SES au scăzut cu 13, 47% în tranzacţiile din prima parte a zilei după publicarea rezultatelor, analiştii considerând că performanţa nu a corespuns aşteptărilor. Un factor important în această reacţie au fost şi efectele unei blocări parţiale a guvernului SUA, care a încetinit atribuirea unor contracte noi sau reînnoiri esenţiale.
Un subiect strategic cu potenţial financiar pentru SES îl reprezintă opţiunile privind banda C superioară. Al‑Saleh a declarat că SES ia în calcul eliberarea graduală a până la 180 MHz din banda C, cu un obiectiv iniţial de 100 MHz ce ar putea fi oferit la licitaţie de FCC, posibil în 2026. Există o şedinţă FCC programată pe 20 noiembrie unde aceste perspective vor fi discutate. În eventualitatea unei licitaţii pentru 100 MHz, SES ar urma să primească mai mult de 50% din compensaţie, iar pentru orice spectru peste acest prag procentul ar putea ajunge aproape de 100%. Al‑Saleh a menţionat că semnalele dinspre FCC sugerează o posibilă extindere a cantităţii disponibile, ceea ce ar fi avantajos pentru companie şi investitori, şi a afirmat că SES aşteaptă rambursarea integrală a costurilor de către FCC.
În prezentarea sa, Al‑Saleh a evidenţiat câteva repere operaţionale ale grupului: 60 de organizaţii guvernamentale client, 10.900 de canale în portofoliu, o audienţă de 2, 3 miliarde de persoane atinse de canalele SES, servicii în zbor pentru 30 de companii aeriene, contracte de conectivitate pentru 5 din cele 6 linii de croazieră majore, parteneriate cu 8 dintre primii 10 operatori mobili, acoperire pentru 99% din populaţia lumii, aproximativ 150 de teleporte şi conectivitate maritimă pentru 14.000 de nave comerciale şi bărci de pescuit. Aceste date conturează profilul unei reţele foarte extinse, capabile să deservească numeroase segmente comerciale şi guvernamentale.
Despre proiecte europene, Al‑Saleh a discutat planificarea în curs a mega‑constelaţiei IRIS2 susţinute de UE. El a participat la o reuniune la Comisia Europeană pe 5 noiembrie, iar IRIS2 este văzută ca un element central în strategia Comisiei privind securitatea şi conectivitatea spaţială. SES colaborează cu parteneri pentru a stabili angajamente şi calendare, ceea ce ar putea genera noi colaborări şi obligaţii contractuale pentru actorii europeni.
Referitor la unele incidente tehnice, Al‑Saleh a menţionat pierderea satelitului Intelsat IS‑33 şi a lăudat reacţia rapidă a inginerilor Intelsat în relocarea clienţilor. Totuşi, nu toţi clienţii au putut fi realocaţi imediat şi SES estimează că tranziţia completă a acestora către active orbitale SES va dura încă aproximativ un an. Pe plan de piaţă, 2026 ar trebui să aducă capacitate suplimentară, în special prin O3b mPOWER, iar liniile de croazieră solicită deja mai multă lăţime de bandă; SES afirmă că reuşeşte să atragă o cotă semnificativă din acest business, în pofida competitivităţii puternice venite din partea Starlink.
Analiza tematică finală scoate în evidenţă câteva repere concrete: O3b mPOWER cu lansările #9 şi #10 din 22 iulie, backlogul de 7, 1 miliarde euro şi posibilitatea unei licitaţii FCC pentru 100 MHz în banda C. Aceste elemente ilustrează cum combinarea extinderii portofoliului prin achiziţii, investiţiilor în noi constelaţii şi operaţiunilor pe piaţa spectrului poate remodela poziţia competitivă a SES. Integrarea Intelsat consolidează prezenţa globală în segmente precum aviaţia şi maritim, dar aduce provocări pe termen scurt: rearanjamente tehnice, gestionarea efectelor de piaţă şi aşteptările investitorilor reflectate în volatilitatea acţiunilor. În 2026, capacitatea suplimentară O3b mPOWER şi deciziile regulatorii privind banda C vor fi probabil factori determinanţi pentru evoluţia veniturilor şi strategia de monetizare a spectrului.
Impactul unei posibile licitaţii FCC pentru 100 MHz în banda C asupra competitivităţii SES faţă de jucători precum Starlink va depinde de mai mulţi factori:
– Accesul la spectru C ar oferi SES capacitate cu acoperire extinsă şi penetrabilitate bună prin atmosferă, avantajoasă pentru serviciile FWA, maritim şi aviaţie; asta ar creşte competitivitatea în segmente unde Starlink întâmpină costuri mai mari pentru capacitate similară.
– Veniturile din vânzarea unei licitaţii pot finanţa investiţii în sateliţi şi infrastructură terestră, sporind ratele de creştere şi capacitatea de a concura pe preţ şi performanţă.
– Dacă SES reţine peste 50% din încasări (şi aproape 100% pentru spectru suplimentar), aceasta reduce riscul financiar asociat reconfigurării portofoliului şi îi oferă flexibilitate strategică faţă de Starlink, care îşi bazează modelul pe investiţii deosebit de mari în constelaţii LEO.
– Totuşi, alocarea spectrului nu schimbă automat avantajele Starlink în materie de latenţă foarte redusă şi densitate LEO; pentru anumite aplicaţii (gaming, comunicaţii în timp real) Starlink păstrează avantajul tehnic.
– Eficienţa comercială va depinde de viteza cu care SES poate integra şi monetiza spectrul în oferte comerciale competitive, precum şi de costurile de operare şi de implementare a echipamentelor terminale pentru clienţi.
– Reglementările, termenele FCC şi condiţiile de licenţiere pot influenţa cât de mult şi când spectrul devine un avantaj competitiv imediat.
Concluzie: o licitaţie de 100 MHz în banda C ar întări semnificativ poziţia SES în segmentele cu nevoie de acoperire largă şi capacitate mare (maritim, aviaţie, FWA), oferind resurse financiare şi spectrale care ar reduce vulnerabilitatea faţă de concurenţa LEO. Totuşi, pentru aplicaţii sensibile la latenţă şi pentru pieţele unde prezenţa LEO este deja dominantă, Starlink ar păstra avantaje operaţionale. Efectul net va fi unul de consolidare strategică pentru SES, dar nu una care să elimine complet avantajele tehnologice ale jucătorilor LEO.
Fii primul care comentează