De mult timp, figura ministrului de externe Serghei Lavrov este legată de diplomaţia rusă, iar recent au reapărut zvonuri privind înlăturarea sa după anularea summitului ruso-american de la Budapesta. Kremlinul a reacţionat oficial din Moscova, afirmând că Lavrov rămâne la conducerea diplomaţiei, în ciuda speculaţiilor publice şi a unor modificări evidente în delegaţiile ruse.
Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Dmitri Peskov, a afirmat ferm că Serghei Viktorovici “îşi continuă activitatea, lucrează în continuare”, expresie menită să respingă zvonurile despre pierderea încrederii din partea lui Vladimir Putin. Peskov a declarat neadevărate informaţiile despre o posibilă demitere şi a sugerat că participarea ministrului la următorul eveniment public va confirma acest lucru. Aceasta nu este prima reacţie de acest fel: este al doilea episod în care Kremlinul combate speculaţii privind o plecare iminentă a lui Lavrov, care are 75 de ani.
Speculaţiile au crescut în intensitate în principal din două motive. Primul este absenţa lui Lavrov de la o şedinţă extraordinară a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, unde s-a discutat reluarea testelor nucleare, un subiect încărcat de simbolism, având în vedere că ultima testare a avut loc în 1990, în perioada URSS. La acea reuniune, Putin a cerut rapoarte de la Ministerul de Externe şi de la cel al Apărării privind oportunitatea unor teste atomice, ceea ce a făcut absenţa ministrului cu atât mai remarcată.
Al doilea motiv a fost înlocuirea lui Lavrov cu adjunctul şefului Administraţiei Prezidenţiale, Maxim Oreşkin, în calitate de conducător al delegaţiei ruse la summitul G20 din Africa de Sud. Această schimbare a stârnit întrebări despre poziţia efectivă a ministrului în ierarhia diplomatică.
Pe lângă aceste semne, presa internaţională a atribuit lui Lavrov responsabilitatea pentru anularea întâlnirii dintre preşedinţii rus şi american. Originea problemei ar fi o convorbire telefonică din 20 octombrie între Lavrov şi secretarul de stat american Marco Rubio. Jurnaliştii au relatat că Lavrov ar fi fost “complet intransigent”, relatare pe care ministrul a confirmat parţial într-o conferinţă de presă, când a respins ideea încetării ostilităţilor în Ucraina şi l-a criticat pe Donald Trump pentru că ar fi renunţat la ceea ce, potrivit Moscovei, s-ar fi convenit anterior la summitul din Alaska. Aceste nuanţe diplomatice au fost indicate ca motiv pentru care întâlnirea de la Budapesta nu a mai avut loc.
Contextul personal al lui Lavrov adânceşte intriga: el conduce diplomaţia rusă din 2004, după o carieră ca ambasador al Rusiei la ONU. Mai mult, unele surse independente susţin că Lavrov nu ar fi fost informat până în ultima clipă despre decizia lui Putin din februarie 2022 de a demara campania militară în Ucraina, detaliu care sugerează o anumită izolare sau cel puţin o fragmentare a fluxului de informaţii la vârf.
Reacţiile oficiale de la Kremlin urmăresc clar restabilirea imaginii: Peskov afirmă continuitatea, iar posibilitatea apariţiei publice a ministrului este invocată ca probă. Între timp, modificările de reprezentare la evenimente internaţionale şi discuţiile tensionate cu omologi occidentali menţin atenţia publică. Diplomatul în cauză are o carieră îndelungată şi, deşi surprizele sunt frecvente pe scena geopolitică, rolul său rămâne esenţial în gestionarea relaţiilor externe ale Rusiei.
Serghei Lavrov este menţionat explicit în text şi se afirmă că a devenit ministru în 2004; apar şi nume precum Dmitri Peskov, Maxim Oreşkin, Marco Rubio şi Donald Trump, iar evenimente precum reuniunea Consiliului de Securitate, convorbirea din 20 octombrie şi summitul G20 din Africa de Sud sunt relevante. Care crezi că este impactul absenţei unui ministru de externe la astfel de reuniuni asupra imaginii unei administraţii?
Fii primul care comentează