Senatorii americani Jeanne Shaheen și Thom Tillis solicită Meta și Alphabet să acționeze prompt pentru ca platformele lor să nu devină teren propice pentru campanii de dezinformare și pentru finanțări politice legate de Rusia, cu doar trei săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Inițiativa urmează avertismentele președintei Maia Sandu și rapoartelor care semnalează implicarea oligarhului sancționat Ilan Șor, având drept scop declarat protejarea integrității procesului electoral în contextul negocierilor Moldovei pentru apropierea de Uniunea Europeană.
Evenimentele recente din Moldova arată că influențele externe și disputele privind orientarea geopolitică nu sunt o noutate. După incidentele semnalate în campania pentru alegerile prezidențiale și referendum din 2024, când s-a discutat despre intervenții și campanii coordonate, atenția se îndreaptă acum către marile companii de tehnologie care controlează canale de difuzare a informației. Senatorii au subliniat în scrisori că, deși Statele Unite nu pot determina rezultatul alegerilor, nu pot rămâne pasive când forțe externe încearcă să influențeze balanța.
În scrisoarea adresată lui Mark Zuckerberg, semnată de Shaheen și Tillis, se amintește întâlnirea Meta cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova din iunie și se cere continuarea colaborării și alocarea de resurse pentru a limita pătrunderea dezinformării și a finanțării politice sponsorizate din exterior în perioada preelectorală. Parlamentarii fac trimitere la avertismentul președintei Maia Sandu despre planurile Federației Ruse de a folosi platformele online pentru a răspândi mesaje antidemocratice și la rapoartele WatchDog.MD, care au identificat 146 de pagini anonime de Facebook legate de Ilan Șor, sancționat de SUA, și estimează că peste 2.000 de pagini ar fi controlate de interese pro-Kremlin. Într-o țară mică, potrivit lor, astfel de campanii pot avea un impact mult mai mare decât pare la prima vedere. De asemenea, menționează cheltuielile lui Șor pentru reclame pe Facebook între 2022 și 2024, evaluate la aproximativ 546.000 de dolari, pentru a ilustra dimensiunea finanțării politice prin canale online.
Scrisoarea către Sundar Pichai de la Alphabet conține un ton și solicitări comparabile: recunoașterea întâlnirii Google cu CEC, apelul la menținerea dialogului și la dedicarea de resurse pentru contracararea campaniilor de dezinformare și a publicității politice susținute din exterior. Rapoartele WatchDog.MD indică faptul că actori asociați Rusiei ar fi desfășurat campanii masive și pe YouTube, ceea ce ridică întrebări privind modul în care conținutul sponsorizat și reclamele pot modela opiniile publice înainte de vot. Autorii scrisorilor reamintesc din experiența lor politică că campaniile se câștigă în timp, nu doar în ziua votului, iar orice încercare de manipulare a informației în perioada preelectorală poate submina alegeri libere și corecte.
Mesajul comun al celor două scrisori este limpede: platformele care controlează fluxul informațional au responsabilitatea de a împiedica utilizarea abuzivă a instrumentelor lor pentru a destabiliza procese democratice. Statele Unite, Canada și Regatul Unit au recunoscut deja riscul campaniilor de dezinformare ale actorilor ruși pentru democrația moldovenească, iar senatorii îi îndeamnă pe liderii din tehnologie să folosească toate resursele disponibile pentru a proteja integritatea scrutinului din 28 septembrie.
Temele care reies din aceste demersuri sunt influența externă, responsabilitatea platformelor digitale și vulnerabilitatea democrațiilor mici în fața campaniilor bine finanțate. Datele menționate, 146 de pagini identificate, estimări de peste 2.000 de pagini controlate de Kremlin și 546.000 de dolari cheltuiți pe reclame pe Facebook, oferă un cadru concret asupra amploarei fenomenului. De asemenea, implicarea directă a CEC și întâlnirile cu marile companii tech indică o abordare coordonată, care combină supravegherea națională cu cooperarea actorilor privați.
Măsurile solicitate, înlăturarea rețelelor anonime de pagini, monitorizarea și blocarea campaniilor de publicitate atribuite entităților străine, urmăresc reducerea riscului ca alegătorii să primească mesaje manipulate sau să fie țintiți cu conținut plătit menit să influențeze votul. În același timp, acestea ridică întrebări despre modul în care platformele echilibrează libertatea de exprimare cu necesitatea prevenirii manipulării electorale și despre cât de mult sau în ce măsură ar trebui actorii externi să intervină în procesele interne ale unui stat suveran.
Scrisorile senatorilor reflectă o practică tot mai întâlnită: factori publici și internaționali cer companiilor tehnologice să ia decizii de securitate publică care au impact direct asupra proceselor democratice. Aceasta conduce la discuții despre transparență, responsabilitate și standarde comune pentru alegeri libere în era digitală. Actorii implicați, de la autoritățile electorale precum CEC până la platformele Meta și Google, vor trebui să gestioneze nu doar volumul de conținut problematic, ci și presiunile politice și juridice aferente acestor decizii.
Scrisorile au fost făcute publice prin comunicatul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, iar apelul la acțiune este simplu: preveniți, monitorizați și cooperați. Rămâne de văzut ce măsuri concrete vor implementa Meta și Alphabet înaintea zilei votului și cum vor reacționa actorii locali și internaționali la rezultatele scrutinului. Între timp, cifrele și exemplele din scrisori conturează clar provocările cu care se confruntă Moldova în această perioadă electorală. Credeți că marile companii tech pot opri efectiv fluxurile de dezinformare sau soluția stă mai degrabă în reglementare și educație media?
daaa, bine, dar cine le controlează pe meta/alpha? stiu eu că-s găuri pt trolli, hai sa fim serioși.