Ideea că limba maternă rămâne o componentă a vieții unei comunități a revenit în prim-plan în ultimele zile, de data aceasta pornind de la o hotărâre administrativă din regiunea Cernăuți referitoare la organizarea liceelor. Tema implică autorități locale ucrainene, Ministerul Afacerilor Externe al României și parlamentari români care solicită clarificări, deoarece pe hartă apar sate cu tradiție românească unde se pune problema viitorului învățământului în limba română.
Consiliul Regional Cernăuți a aprobat o propunere prin care, începând cu 1 septembrie 2027, va fi reorganizată rețeaua liceală din regiune. Din cele 32 de licee existente, 12 mixte și 20 cu predare în limba română, vor rămâne patru licee cu predare în limba română în comunitățile Cernăuți, Hliboca, Ostrița și Herța. În plus, nouă licee vor funcționa ca bilingve, cu predare în ucraineană, iar limba și literatura română, respectiv literatura universală, vor rămâne ca discipline predate în română în localitățile Mămăliga, Noua Suliță, Mahala, Tărășeni, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț și Ciudei. Pe scurt, liceele cu predare exclusivă în română din mai multe sate istorice ar urma să fie desființate sau transformate, iar Valea Siretului rămâne fără licee în limba română, deși acea zonă e cunoscută pentru tradiția sa românească.
Deputatul Cosmin Corendea a semnalat problema la Ministerul Afacerilor Externe și a cerut răspunsuri clare: ce demersuri a făcut MAE pentru a susține comunitățile românești din Cernăuți în acest context, cum a intervenit pentru protejarea identității culturale și lingvistice a românilor din regiune (peste 181.780 de persoane) și care este poziția oficială privind reducerea numărului de licee cu predare în română, având în vedere că există 101.230 de elevi români care ar dori să studieze în limba maternă. Corendea a solicitat ca răspunsul ministerului să fie transmis în scris, invocând prioritizarea și promovarea intereselor României la nivel internațional.
Ministerul Afacerilor Externe a răspuns public, printr-un comunicat, afirmând că susține prioritar accesul la limba română în afara granițelor. MAE a transmis autorităților ucrainene, pe canale diplomatice, opinia că lista orientativă a liceelor din regiunea Cernăuți nu reflectă solicitările legitime ale minorității române și a cerut identificarea unor soluții care să nu afecteze dreptul la educație în limba maternă. Ministerul a subliniat, totodată, că documentul prezentat de consiliul regional nu reprezintă o decizie finală. În paralel, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, aflat la Iași, a declarat că prevederile privind închiderea liceelor românești nu se vor aplica până în septembrie 2027, ceea ce oferă un interval pentru discuții și negocieri.
Din perspectivă istorică, problema educației în limba maternă în regiunile cu minorități nu e nouă; ea reia tensiuni vechi dintre politicile educaționale centrale și necesitățile comunităților locale. În ultimii ani, schimbările administrative și reformele școlare din diverse țări au forțat echilibrul între eficiența instituțională, criteriile pedagogice și protecția identităților locale. Cazul Cernăuți subliniază acum cât de mult pot păstra comunitățile accesul la învățământ în limba română, care pentru mulți înseamnă nu doar o disciplină, ci legătura cu trecutul familiei și identitatea culturală.
Sunt importante cifrele invocate: peste 181.780 de persoane române în regiune și 101.230 de elevi care ar dori școlarizare în limba maternă. Aceste date ilustrează miză discuției și explică de ce reprezentanții politici de la București cer intervenții și clarificări. De asemenea, faptul că MAE a comunicat oficial cu partea ucraineană și că documentul nu e considerat final arată că mai există pași de parcurs înainte de o hotărâre definitivă, iar dialogul diplomatic poate influența forma finală a reorganizării.
Schimbarea propusă afectează comunități concrete: Mahala, Tărășeni, Noua Suliță, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț, Mămăliga, nume care, pentru localnici, înseamnă școală, tradiție și limba familiei. Transformarea liceelor exclusive în instituții bilingve sau închiderea lor ridică întrebări practice: cum vor ajunge elevii la școli cu predare în română, ce efect vor avea noile structuri asupra resurselor umane, profesori de română, manuale, programe, și cum vor fi menținute activitățile culturale asociate orelor de limbă și literatură.
Documentele și demersurile oficiale rămân cruciale: solicitarea scrisă a unui deputat, comunicatul MAE și declarațiile politicienilor locali sunt etape publice ale unui proces care poate fi influențat de negocieri diplomatice și de viitoare decizii administrative. Pentru comunitățile vizate, intervalul până la 1 septembrie 2027 poate fi folosit pentru a pregăti propuneri concrete, pentru a mobiliza sprijinul instituțiilor culturale și educaționale și pentru a aduce argumente practice în discuții, de la numărul real de elevi la modul în care va fi asigurată continuitatea predării limbii române.
Ministerul Afacerilor Externe, lista liceelor din Cernăuți și cifra de 101.230 de elevi români interesați de studiu în limba maternă reprezintă elemente esențiale în această dezbatere. Se conturează astfel o problemă concretă: cum poate fi armonizată reorganizarea administrativă cu dreptul la educație în limba maternă, protejat de standarde europene și practici diplomatice. Ai vreo părere despre cum ar trebui abordată protecția limbii române în astfel de regiuni?
Fii primul care comentează