Sam Altman, CEO-ul OpenAI, a vorbit despre strategia de monetizare a ChatGPT și despre modul în care concepe un model care să păstreze încrederea utilizatorilor, făcând distincție între comisioanele tranzacționale și publicitatea intruzivă. Interviul a fost realizat online și a inclus comparații directe cu modelul de afaceri al Google, precum și perspective mai largi asupra direcțiilor pe termen lung pentru OpenAI, de la rezervări hoteliere până la contribuții la descoperiri științifice.
De la apariția motoarelor de căutare și apoi a rețelelor sociale, internetul a funcționat mult timp după regula „conținut gratuit, plătit din reclame”. Această ecuație a produs instrumente utile, dar și tensiuni: atunci când recomandările sunt influențate de bani, utilizatorul se întreabă dacă ceea ce i se arată este cu adevărat cel mai bun. Altman pleacă de la această problemă și explică de ce OpenAI își dorește o altă abordare pentru ChatGPT. El afirmă că oamenii folosesc ChatGPT pentru activități precum găsirea de hoteluri sau restaurante și deseori sunt surprinși că nu există un comision ascuns pentru platformă; tocmai această absență a unui conflict de interese a consolidat încrederea. Altman subliniază că încrederea nu e automat garantată, AI-ul „halucinează” uneori, dar modelul de afaceri contează: dacă utilizatorul plătește pentru serviciu, există motivația de a-i oferi cel mai bun răspuns, spre deosebire de situația în care primele poziții sunt ocupate de cei care plătesc mai mult.
În această logică, Altman respinge ideea acceptării unor plăți pentru a promova un hotel inferior în fața altuia. Astfel de practici ar deteriora rapid relația de încredere cu utilizatorii. Totuși, el este deschis la un alt tip de monetizare: comisioanele de tranzacție. Practic, asta ar însemna că, dacă ChatGPT îți recomandă cel mai bun hotel și tu faci rezervarea prin interfața sa, platforma ar putea primi un procent identic cu cel luat de orice alt furnizor implicat în tranzacție, fără ca acea plată să influențeze recomandarea. Altman susține că aceasta este abordarea corectă pentru servicii precum travel, menționând că OpenAI dezvoltă elemente comerciale în această direcție.
Altman observează, pe de altă parte, că în viitor marjele pentru multe produse și servicii vor scădea, inclusiv în cazul rezervărilor hoteliere, iar companii precum OpenAI vor obține mai mult din volum sau din servicii cu valoare ridicată decât din comisioane mici pe rezervări. El spune că adevărata valoare și potențialul de profit semnificativ vor proveni din realizări majore, precum descoperiri științifice, tratamente noi sau tehnologii care transformă industrii. În acest sens, ChatGPT și facilitarea rezervărilor sunt utile, dar nu vor susține singure ambițiile financiare pe termen lung ale organizației. Ideea e că tehnologia avansată va permite descoperiri ce pot fi licențiate sau folosite pentru a crea companii cu impact și venituri considerabile.
Interviul admite totuși că reclamele nu sunt complet excluse. Altman a afirmat că anumite forme de publicitate ar fi „foarte rele” dacă ar altera recomandările, dar există tipuri de reclame care ar putea fi acceptabile sau chiar utile. El a recunoscut că OpenAI ar putea testa la un moment dat unele formate publicitare, deși nu le vede ca sursa principală de venit. Când a fost întrebat cum ar arăta o reclamă în pagina ChatGPT, a răspuns vag și cu umor că nu face lucruri pe care nu și le dorește, adică opțiunea este deschisă, dar neprecizată.
Altman folosește exemplul personal al intervievatorului, rezervările făcute în Europa cu ajutorul ChatGPT, fără niciun comision revenind platformei, pentru a ilustra schimbarea de paradigmă: oamenii încep să perceapă ChatGPT ca pe un asistent de încredere, pentru care plătesc și pe care îl consultă pentru recomandări importante. Această dinamică diferențiază modelul OpenAI de cel bazat pe reclame, care poate fi tentat să favorizeze profitul în detrimentul utilității reale. În esență, miza pe termen lung a OpenAI rămâne realizarea lucrurilor „care contează”, medicina, știința, tehnologii avansate, iar monetizarea curentă, fie prin abonamente, fie prin comisioane de tranzacție, este privită mai mult ca un mijloc decât ca scop final.
Altman insistă asupra menținerii unei relații nealterate cu utilizatorii. El susține că dacă serviciul recomandă ce este mai bun și apoi percepe un comision pentru facilitarea rezervării, încrederea rămâne neafectată. În schimb, dacă reclamele plătite ar schimba ordinea recomandărilor, aceasta ar fi o eroare. În același timp, recunoaște că vor exista experimente: unele formate publicitare pot fi încercate, dar ele nu vor înlocui direcția aleasă de OpenAI. De asemenea, anticipează că multe companii vor câștiga din marje mai mici, iar valoarea reală a AI va veni din proiecte majore pe care doar cele mai puternice modele le pot susține.
Mesajul interviului combină o viziune duală: tactici pragmatice pe termen scurt, abonamente, comisioane de tranzacție, eventual reclame atent calibrate, și ambiții mari pe termen lung, legate de descoperiri științifice și inovații cu valoare ridicată. Altman pare dispus să accepte compromisuri rezonabile pentru a susține serviciul, dar evită compromisurile care i-ar submina principiul de bază: recomandări aliniate cu interesele utilizatorilor.
Despre interviu: acesta devine un reper relevant pentru discuțiile despre etica monetizării online, între a plăti cu atenția și datele sau a plăti direct pentru serviciu. În același timp, rămâne deschisă întrebarea dacă utilizatorii vor prefera, pe termen lung, transparența unui comision sau prețul redus al unui serviciu susținut de publicitate. Dacă doriți, urmăriți în jurul minutului 16 din interviu, moment în care Altman dezvoltă ideile despre comisioane și publicitate.
ChatGPT poate rămâne un asistent de încredere dacă modelul de monetizare nu îl transformă într-o vitrină de oferte plătite; în caz contrar, riscă să devină ceea ce Altman spune că nu vrea: o platformă care prioritizează cine plătește mai mult în loc de ceea ce e mai bun pentru utilizator. Cum vi se pare ideea comisioanelor de tranzacție versus reclamele în contextul serviciilor digitale?
Fii primul care comentează