Când analizăm condițiile de viață ale copiilor din România, datele recente evidențiază diferențe substanțiale față de media europeană și ridică întrebări asupra direcției în care se îndreaptă sistemele sociale și educaționale. Salvați Copiii România atrage atenția asupra unor probleme specifice: o mortalitate infantilă mai ridicată, o răspândire largă a sărăciei în rândul copiilor, rate crescute de abandon școlar, reduceri bugetare care afectează programele școlare și serviciile, precum și o creștere a abuzurilor online și a dificultăților de sănătate mintală în rândul copiilor.
În 2023, mortalitatea infantilă în România era de 5, 6 decese la 1.000 de născuți vii, mult peste media UE de 3, 3. Diferențele sunt mai pronunțate în mediul rural: acolo rata a fost aproape 7 la mie în 2023, iar accesul insuficient la servicii medicale agravează riscurile. Din perspectivă economică, 33, 8% dintre copii din România se aflau în 2024 în risc de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), procent care ne situează pe primul loc în UE, în comparație cu media europeană de 24, 2%. Abandonul școlar timpuriu rămâne o problemă majoră: 16% dintre tinerii de 18-24 de ani au obținut cel mult studii gimnaziale, aproape dublu față de ținta UE de sub 9%.
În 2025, autoritățile au proclamat Anul Național al Copilului, dar anumite decizii bugetare au contracarat intențiile. Programul Național Masă Sănătoasă, destinat să ofere o masă caldă elevilor din medii defavorizate și să reducă abandonul școlar, a fost amânat: extinderea programului a fost suspendată în ianuarie 2025 din rațiuni bugetare. În anul școlar 2024-2025 programul a deservit aproximativ 534.000 de beneficiari, dar planul de extindere a rămas blocat, afectând tocmai copiii care ar fi avut nevoie de sprijin. Totodată, o ordonanță de urgență de la finele lui 2024 a impus reduceri și înghețări bugetare în educație, inclusiv înghețarea salariilor profesorilor și blocarea concursurilor pentru ocuparea posturilor, ceea ce poate diminua capacitatea sistemului de a răspunde nevoilor copiilor.
În domeniul protecției copilului apar, de asemenea, semnale îngrijorătoare. În 2024 au fost înregistrate 20.216 cazuri de abuz, neglijare și exploatare a minorilor, în creștere față de 17.709 în anul anterior. Linia de raportare Esc_ABUZ a organizației a înregistrat un număr record de sesizări referitoare la abuzul și exploatarea sexuală a copiilor pe internet: în primele 10 luni din 2025 s-au raportat 43.223 de sesizări online, mai mult decât dublul totalului din întregul an 2024 (19.369). Un aspect alarmant este că 84% din materialele ilegale raportate în 2025 fuseseră create chiar de copii, sub constrângere sau manipulare, fenomen denumit acum materiale autogenerate.
Sănătatea mintală a copiilor se deteriorează semnificativ. Datele Salvați Copiii arată că, în perioada 2023-2025, unul din patru copii cu vârste între 7 și 17 ani care au beneficiat de consiliere la psihologii organizației prezenta o tulburare emoțională, precum anxietate sau depresie. Peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții consiliați aveau probleme severe de sănătate mintală, inclusiv cazuri care au implicat tentative de suicid. În acest context, tinerii manifestă un nivel ridicat de pesimism: un sondaj Salvați Copiii arată că 55, 1% dintre copii își doresc să emigreze. Motivele invocate țin în principal de oportunitățile educaționale (26, 3%) și de nemulțumirea sau lipsa de încredere în calitatea vieții din România (21, 9%).
Toate aceste cifre și semnale conturează un tablou complex: decalaje față de media europeană, programe sociale și educaționale blocate de constrângeri financiare și, în paralel, o creștere a riscurilor online și a problemelor psihice. Politicile publice care influențează finanțarea educației și protecției copilului au efecte directe asupra vieții cotidiene a copiilor și asupra șanselor lor de dezvoltare. Situația din mediul rural evidențiază inegalități care necesită intervenții adaptate, iar datele privind materialele autogenerate de copii pe internet impun regândirea măsurilor preventive și a răspunsului instituțional.
Indicatori precum mortalitatea infantilă de 5, 6 la mie (2023), ponderea AROPE de 33, 8% (2024), rata abandonului timpuriu de 16% și cele 43.223 de sesizări online în primele 10 luni din 2025 oferă ancore concrete pentru discuție. Aceste elemente arată unde sunt problemele și, implicit, ce domenii trebuie prioritizate: servicii medicale pentru mediul rural, susținere alimentară în școli, fonduri pentru educație și intervenții pentru sănătatea mintală a copiilor. De asemenea, datele despre emigrarea tinerilor și motivele lor (educație 26, 3%, condiții de viață 21, 9%) pot ghida politici menite să păstreze talentele și să îmbunătățească accesul la oportunități.
Salvați Copiii semnalează lacune care cer intervenții urgente din partea autorităților, iar soluțiile pot include relansarea extinderii Programului Național Masă Sănătoasă, deblocarea posturilor didactice, investiții în sănătatea mintală la nivel școlar și în servicii de protecție online pentru minori. Alte măsuri ar trebui să vizeze în mod special mediul rural, unde mortalitatea infantilă și riscul de sărăcie sunt mai ridicate. Intervențiile trebuie coordonate și susținute financiar pentru a genera efecte vizibile pe termen scurt și mediu.
Datele concrete menționate anterior sunt utile pentru a orienta discuția publică și deciziile politice: 5, 6 decese la 1.000 de nou-născuți, 33, 8% AROPE, 16% abandon timpuriu, 534.000 beneficiari ai Programului Masă Sănătoasă în anul școlar 2024-2025 și 43.223 de sesizări online în primele 10 luni din 2025. A pune aceste cifre în centrul dezbaterii înseamnă a vorbi pe baza datelor și a stabili priorități clare. Ce schimbări concrete consideri că ar trebui implementate mai întâi pentru a îmbunătăți viața copiilor din România?
Fii primul care comentează