Rusia respinge acuzațiile formulate de autoritățile de la Chișinău privind presupusa implicare în alegerile parlamentare din Republica Moldova. Răspunsul oficial, transmis de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, susține că astfel de învinuiri nu se sprijină pe probe și, la rândul său, acuză o influență negativă a Occidentului asupra treburilor interne ale Moldovei. Trebuie amintit că această dispută nu este nouă: disputa pentru influență între Moscova și Vest pe teritoriul fostelor republici sovietice are decenii în urmă și reapare frecvent în contexte electorale sau geopolitice sensibile.
Zaharova a afirmat că autoritățile moldovene continuă să învinovățească Rusia fără dovezi și a descris politica guvernului de la Chișinău ca fiind una de presiune psihologică asupra populației și de intimidare a opozanților politici. Ea a susținut că Vestul, pe care l-a caracterizat drept actor care controlează Moldova, își arată sprijinul pentru cei pe care îi favorizează, legitimând astfel, în opinia ei, ingerința externă în treburile interne ale țării. Totodată, reprezentanta diplomației ruse a remarcat că ritmul militarizării Republicii Moldova nu se reduce, invocând participarea regulată a militarilor moldoveni la exerciții comune cu statele NATO.
Pe de altă parte, președinta Maia Sandu a susținut, pe 9 septembrie, un discurs în Parlamentul European în care a explicat eurodeputaților și cetățenilor moldoveni măsurile pe care le consideră esențiale pentru apărarea democrației în fața încercărilor Federației Ruse de a influența alegerile parlamentare programate la sfârșitul lunii. Sandu a afirmat că scopul Kremlinului ar fi să oprească Republica Moldova din drumul spre Uniunea Europeană și i-a îndemnat pe moldoveni să meargă la vot pentru a alege un Parlament care să continue integrarea europeană.
În intervenția sa, Sandu a subliniat și că, de la obținerea independenței, Moldova a trecut prin numeroase provocări, dar a reușit să rămână un stat democratic. Ea a reamintit rolul Uniunii Europene și al Statelor Unite în susținerea reformelor și în modernizarea țării, ceea ce, în viziunea sa, a oferit speranță cetățenilor că locul Moldovei este în UE. Un moment important menționat a fost 24 februarie 2022: după începutul invaziei Rusiei în Ucraina, Moldova a considerat că nu mai poate amâna deciziile privind securitatea și a depus, la scurt timp, cererea de aderare la Uniunea Europeană; de atunci a obținut statutul de țară-candidat și a deschis negocierile de aderare.
Acest schimb de acuzații dintre Chișinău și Moscova aduce în prim-plan mai multe subiecte: suveranitatea electorală a Republicii Moldova, influența externă în procesul politic intern și parcursul european al țării, susținut diplomatic și practic de UE și SUA. Exemple concrete sunt: discursul Maiei Sandu din 9 septembrie în Parlamentul European, solicitarea de aderare depusă imediat după 24 februarie 2022 și referirile Zaharovei la exercițiile comune ale armatei moldovenești cu NATO. Cum vor face față instituțiile democratice din Moldova presiunilor interne și externe în această perioadă electorală?
Hm, aici e un combo clasic: acuzații politice + vânt de geopolitică. da, stiu că Rusia iese mereu cu replica că nu are dovezi, dar e la fel de clar că și Vestul are interese, deci nu e simplu să spui cine manipulează pe cine; mie mi se pare important să vedem probe concrete, nu doar retorică. și apropo, exercițiile comune cu NATO nu sunt doar spectacol — întăresc capacitatea militară, dar pot alimenta teama în rândul populației; deci cetățenii trebuie informați corect, nu speriați. în final, votul rămâne cea mai puternică „unealtă” democratică aici; mergi, informează-te, nu lăsa pe alții să decidă în locul tău, vezi să nu te lăsezi influențat doar de declarații televizate.