Rusia aduce yuani la masă și caută la Beijing o alternativă la piețele occidentale: administrația de la Moscova va emite în decembrie primele sale obligațiuni interne denominate în yuani, o mișcare care oglindește atât realitățile recente din comerț, cât și dorința de a diversifica sursele de finanțare. Decizia survine pe fondul unor legături economice tot mai strânse dintre Moscova și Beijing, dar și al izolării financiare pe care Rusia o experimentează din partea țărilor occidentale.
Comunicatul Ministerului de Finanțe confirmă că vânzarea este programată pentru 8 decembrie și va include titluri cu maturități între trei și șapte ani. Cererea este estimată în special din partea firmelor ruse care au relații comerciale cu China, adică exact cele care au acumulat lichidități în yuani în urma vânzărilor masive de energie. Comerțul bilateral a ajuns anul trecut la 245 miliarde de dolari, un nivel-record care explică cantitatea considerabilă de yuani deținută de exportatorii ruși.
Legătura financiară dintre cele două state capătă contururi tot mai concrete: Moscova poartă discuții cu Beijingul pentru a crea un fel de punte între piețele lor financiare, menită să faciliteze accesul investitorilor chinezi la active rusești fără a trece prin filtrele reglementatorilor occidentali. Până în prezent negocierile nu s-au încheiat, dar inițiativa indică direcția strategică pe termen mediu. Pentru plasamentul din decembrie, plasatorii vor fi Gazprombank, Sberbank și VTB Capital, instituții deja lovite de sancțiuni occidentale.
Surse apropiate discuțiilor precizează că emisiunea va fi structurată în patru tranșe, cu o valoare totală posibilă de până la 400 de miliarde de ruble, adică în jur de cinci miliarde de dolari. Estimări ale unor administratori de active sugerează că primele două tranșe ar putea însuma echivalentul a 2–3 miliarde de dolari, o mărime comparabilă cu obligațiuni suverane denominate în euro care ajung la scadență în decembrie. În mai, ministrul de Finanțe Anton Siluanov afirma că 90% din comerțul bilateral se desfășoară în ruble și yuani, fără a preciza ponderea fiecărei monede, ceea ce indică o tranziție reală către utilizarea monedei chineze în tranzacțiile cotidiene.
Miza practică a emisiunii în yuani este acoperirea deficitului bugetar. Datele arată un deficit estimat la 2, 6% din PIB pentru 2025, în contextul majorării cheltuielilor pentru apărare și al scăderii veniturilor, pe fondul încetinirii economice. Un economist dintr-o bancă occidentală a estimat excedentul Rusiei în schimburile cu China la până la 20 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă că o parte din acești yuani ar putea fi direcționați în titluri de stat pentru a echilibra finanțele publice. În același timp, analiștii nu anticipează o cerere foarte mare din partea investitorilor din restul Asiei sau din alte regiuni pentru obligațiuni denominate în yuani, ceea ce reduce de la început potențialul lor de atragere a unui capital diversificat.
Mișcarea reflectă un cadru mai larg: folosirea yuani-ului nu este doar o necesitate bugetară, ci și o strategie diplomatică și economică menită să diminueze dependența Rusiei de piețele financiare occidentale. Totuși, transformarea yuani-ului în principalul instrument de finanțare al statului rus depinde de mai mulți factori: apetitul investitorilor, stabilitatea cursului de schimb și progresele în negocierile privind interconectarea piețelor financiare dintre Moscova și Beijing.
Anunțul privind emisiunea și tranzacțiile planificate ridică întrebări practice: cum vor gestiona băncile ruse sancțiunile și cerințele de transparență, ce efect va avea această mișcare asupra fluxurilor comerciale și cum vor reacționa instituțiile financiare internaționale. Este un experiment financiar la scară națională, menit să convertească volume uriașe de lichidități în instrumente de stat și, în același timp, să testeze o infrastructură alternativă de finanțare.
Emisiunea programată pentru 8 decembrie, denominată în yuani, materializează una dintre direcțiile economice urmărite în ultimele luni: transpunerea schimburilor comerciale masive, 245 miliarde de dolari anual, în instrumente financiare care să sprijine bugetul. Dacă primele tranșe vor corespunde estimărilor de 2–3 miliarde de dolari, impactul va fi resimțit, însă nu radical peste noapte. Rămâne de urmărit reacția investitorilor chinezi și a altor piețe la această ofertă și dacă negocierile pentru crearea unei punți financiare vor progresa suficient pentru a oferi o alternativă reală la piețele occidentale.
Moscova face un pariu: dacă yuaniul devine o sursă stabilă de finanțare, va diminua presiunile externe; dacă nu, s-ar putea obține o soluție parțială, utilă pe termen scurt, dar limitată pe termen lung. Vă întreb: ce credeți că ar însemna pentru economia globală o interconectare financiară solidă între Rusia și China?
Fii primul care comentează