De la început: știrea privește planurile de investiții într-un proiect nuclear românesc și contextul politic în care acestea sunt blocate, este vorba despre RoPower Nuclear, firma care intenționează să construiască un reactor modular mic la Doicești, iar scena este Bucureștiul, cu implicarea directă a Nuclearelectrica. Conceptul de reactoare modulare mici a fost parte din conversațiile energetice internaționale de ceva timp, prezentat ca o opțiune pentru decarbonare și flexibilitate; acum a devenit relevant la nivel local, unde actorii caută să transforme planurile în capital efectiv.
La Adunarea Generală Extraordinară a acționarilor Nuclearelectrica, reprezentanții statului s-au abținut, o decizie care amână, cel puțin temporar, intrarea fondului sud-coreean DS Private Equity ca acționar în RoPower Nuclear. RoPower Nuclear este deținută în mod egal de Nuclearelectrica și de firma privată românească Nova Power & Gas. Acum doi ani, DS Private Equity a încheiat un acord cu cele două părți prin care urma să investească 75 milioane de euro pentru dezvoltarea studiului FEED 2, etapă crucială pentru proiectare și estimarea costurilor. Conform clauzelor din acel acord, după majorarea capitalului social, fondul sud-coreean ar fi preluat 39, 5% din acțiunile RoPower Nuclear SA. În schema propusă, Nuclearelectrica ar fi deținut 46, 5% din capital, iar Nova Power & Gas ar fi văzut cum participația sa scade sub 14%.
Abținerea reprezentanților statului oprește, pe de o parte, modificarea propusă a structurii acționariatului și, pe de altă parte, injectarea celor 75 milioane de euro destinați etapei FEED 2. Această fază are menirea de a lămuri designul tehnic și costurile pentru SMR, iar orice amânare a finanțării poate prelungi termenele proiectului. Subiectul aduce în prim-plan considerente industriale, strategii de securitate energetică și decizii la nivel de acționariat de stat.
RoPower Nuclear rămâne, deocamdată, într-o stare de așteptare: acordul existent este semnat, intențiile de investiție au fost anunțate, dar intrarea efectivă a DS Private Equity este condiționată de hotărâri ulterioare. Dacă planul ar fi continuat, Nuclearelectrica ar fi rămas acționar majoritar, Nova Power & Gas ar fi avut o participare mult redusă, iar investitorul coreean ar fi devenit un partener strategic cu aproape 40% din companie. În practică, astfel de redistribuiri de capital ridică întrebări legate de control, guvernanță și coordonare într-un proiect pe termen lung, în special când e vorba de tehnologie nucleară și etape sensibile de proiectare precum FEED 2.
Menționarea sumei de 75 milioane de euro subliniază importanța resurselor necesare pentru avansarea studiilor tehnice; fără aceste fonduri, calendarul rămâne ipotetic. Totodată, poziția statului ca acționar semnificativ la Nuclearelectrica arată că deciziile privind structura de capital a companiilor din sectorul energetic au dimensiuni politice și strategice, pe lângă cele economice. Toate părțile implicate, Nuclearelectrica, Nova Power & Gas și potențialul investitor DS Private Equity, rămân implicate în proiect, dar pașii următori vor depinde de acorduri concrete și de voturi decisive care încă nu au avut loc.
RoPower Nuclear, Doicești și cei 75 milioane de euro devin astfel repere într-o poveste mai amplă despre finanțarea și guvernanța proiectelor energetice cu tehnologie avansată. Ce ar putea schimba dinamica: decizii politice legate de participarea statului, avize tehnice și economice rezultate din FEED 2 și, nu în ultimul rând, hotărârea investitorilor străini de a continua implicarea. În final, proiectele cu SMR progresează lent și etapizat; chiar și când planurile sunt clare pe hârtie, dinamica acționariatului și aprobările pot tempera entuziasmul inițial.
RoPower Nuclear este indicat în mod explicit ca proiectul pentru Doicești, iar suma de 75 milioane de euro apare ca angajament pentru FEED 2. Majorarea capitalului ar fi condus la o structură în care DS Private Equity ar fi avut 39, 5%, Nuclearelectrica 46, 5% și Nova Power & Gas sub 14%. Aceste procente arată cine ar fi avut pondere majoră în deciziile viitoare. Viitorul depinde acum de reluarea voturilor și de eventuale clarificări politice și comerciale. Ce ar trebui să prevaleze în negocierile pentru astfel de parteneriate: securitatea energetică, controlul național sau atragerea de capital extern?
daaa, statul se uită, banii pleacă, noi rămânem cu vorbe
daaar, ce surpriză… statul se abține și noi plătim.
Decizii politice țin banii afară, proiectul stă pe loc.