Rompetrol Rafinare, compania care gestionează cea mai mare rafinărie din România și principalul furnizor de produse petroliere pentru Republica Moldova, avertizează că noile reguli fiscale pun în pericol continuitatea activității. Istoric, sectorul energetic a trecut prin schimbări bruște de reglementare și presiune fiscală, de la liberalizări și investiții substanțiale până la taxe suplimentare impuse în perioade de criză, iar acum Rompetrol susține că se află din nou la o răscruce care ar putea limita investițiile și genera pierderi importante.
Reprezentanții Rompetrol Rafinare au comunicat că au renunțat la un plan de investiții de 700 de milioane de dolari pentru 2024–2025, motivând decizia prin povara fiscală. Concret, compania prognozează un rezultat negativ pentru 2024 de 78 de milioane de dolari și anticipează o pierdere de aproximativ 24 de milioane în 2025. Aceste estimări au condus la suspendarea mai multor proiecte de investiții planificate pentru perioada menționată, proiecte care ar fi avut impact asupra capacității de procesare și a modernizării rafinăriei. Din perspectiva conducerii, aceste proiecte urmau să întărească poziția pe piață și să asigure o aprovizionare stabilă pentru Republica Moldova, un client semnificativ.
Problema principală, potrivit companiei, este regimul fiscal introdus în decembrie 2022 și extins în 2024. Măsurile de supraimpozitare denumite solidaritate au fost urmate de noi taxe pe cifra de afaceri, precum ICAS, o taxă suplimentară pentru activitatea din sectorul petrolier, și IMCA, o taxă minimă pe cifra de afaceri. Rompetrol afirmă că aceste taxe au efecte „existențiale” asupra afacerii. Un aspect semnalat cu îngrijorare este ceea ce compania descrie drept impozitare în lanț: aceeași unitate de carburant ar fi taxată la fiecare etapă a lanțului de distribuție, rafinare, distribuție en-gros, comerț cu amănuntul, astfel încât povara fiscală cumulată ar putea depăși, în practică, 100% din valoarea produsului. Dacă acest mecanism se confirmă în aplicare, el ar eroda marjele comerciale și ar descuraja investițiile în modernizare sau extindere.
Efectele semnalate au impact financiar și operațional. Pe lângă rezultatele negative raportate, compania a anunțat întreruperea unor programe de investiții, ceea ce pe termen mediu poate afecta capacitatea de rafinare și calitatea infrastructurii. În plus, având în vedere rolul Rompetrol ca furnizor principal pentru Moldova, schimbările fiscale din România pot avea repercusiuni și dincolo de granițe, influențând lanțurile regionale de aprovizionare cu carburanți.
Pe scurt, situațiile în care companii mari amână sau renunță la investiții din cauza fiscalității nu sunt noi; ele apar frecvent când diferența dintre costuri și impozitare devine prea mare pentru a asigura rentabilitatea capitalului investit. În cazul Rompetrol Rafinare, cifrele menționate, pierderi de 78 milioane de dolari în 2024 și estimări de 24 milioane pentru 2025, precum și anularea unui pachet de investiții de peste 700 milioane de dolari, ilustrează gravitatea situației semnalate de companie. Totodată, introducerea IMCA și ICAS stârnește dezbateri privind modul în care taxele pe cifra de afaceri afectează lanțurile industriale, iar acuzația de impozitare în lanț ridică necesitatea unei analize detaliate a impactului asupra prețurilor și consumatorilor finali.
Rompetrol Rafinare face parte din grupul controlat de KazMunayGas și are un rol strategic în aprovizionarea regională. Când o rafinărie importantă raportează rezultate negative și taie investiții majore, consecințele nu rămân doar la nivelul bilanțurilor; ele pot influența planurile de dezvoltare, securitatea aprovizionării și deciziile de politică economică. De aceea, semnalul transmis de companie necesită atenția factorilor de decizie care trebuie să evalueze echilibrul între veniturile fiscale și condițiile care permit investiții pe termen lung.
Rompetrol susține că regimul fiscal actual poate conduce la dublarea sau chiar la depășirea sumei plătite pe un litru prin taxare succesivă la fiecare etapă a comercializării. Aceasta reprezintă o problemă de principiu pentru orice lanț valoric: dacă poverile fiscale se multiplică, marjele devin negative sau insuficiente pentru a susține reinvestirea. Pentru public, cifrele concrete, pierderi de 78 milioane în 2024, estimări de 24 milioane pentru 2025 și investiții amânate de 700 milioane de dolari, sunt indicatori clar vizibili ai dimensiunii impactului invocat de companie.
Rompetrol a transmis aceste aspecte în dialogul cu presa economică, subliniind că taxele introduse din 2022 și extinse în 2024 sunt principalele cauze ale situației financiare și strategice curente. Mesajul merită o analiză atentă din partea autorităților, investitorilor și observatorilor pieței: modul de aplicare a impozitelor pe cifra de afaceri și noile mecanisme fiscale pot avea efecte neașteptate asupra capacității industriei de a susține investiții majore.
Rompetrol Rafinare menționează ca repere cifre și proiecte concrete: 700 milioane de dolari în investiții amânate, pierderi de 78 milioane pentru 2024 și o prognoză de 24 milioane pentru 2025, precum și taxele ICAS și IMCA ca factorii principali ai problemei fiscale. Rămâne deschis modul în care autoritățile vor reacționa la aceste semnale și dacă vor exista ajustări menite să echilibreze necesarul de venituri bugetare cu stimulentele pentru investiții industriale. Decizia asupra acestei balanțe va afecta nu doar rezultatele financiare, ci și stabilitatea aprovizionării cu carburanți la nivel național și regional, în special pentru Republica Moldova, care depinde semnificativ de aceste livrări.
Rompetrol Rafinare, taxele IMCA și ICAS, pierderile estimate și investițiile de 700 milioane de dolari sunt elemente concrete care evidențiază miza: fiscalitate versus investiții industriale. Se poate găsi un echilibru care să mențină veniturile statului fără a descuraja proiectele de modernizare? Ce efecte credeți că ar produce asupra consumatorilor și aprovizionării regionale menținerea actualului regim fiscal?
Fii primul care comentează