Europa solicită o protecție mai amplă din partea Uniunii, însă românii par mai reticenți în privința unei intervenții sporite a Bruxelles-ului. Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara anului 2025 arată atitudinile cetățenilor din cele 27 de state membre referitoare la rolul UE în fața riscurilor globale, prioritățile politice și impactul resimțit în viața cotidiană.
Studiul indică faptul că, la nivelul întregii Uniuni, 68% dintre participanți consideră că UE ar trebui să aibă un rol mai important în protejarea cetățenilor față de crize globale și riscuri de securitate. În România, doar 43% împărtășesc această poziție, procent care plasează țara pe ultimul loc, la egalitate cu Polonia. Tot din rândul respondenților români, 28% doresc ca rolul UE în protejarea cetățenilor să fie redus, cel mai mare procent din UE, urmat de Ungaria cu 21% și Polonia și Croația cu câte 20%. Aceste date relevă o reticență mai accentuată în rândul opiniei publice românești față de transferul de responsabilitate sau consolidarea unei umbrele europene de protecție.
Per ansamblu, dorința de unitate rămâne puternică: 90% dintre europeni afirmă că statele membre ar trebui să fie mai unite. De asemenea, 77% consideră că UE are nevoie de resurse suplimentare pentru a face față provocărilor globale. În România, 73% susțin ideea unei uniuni mai solide, iar 71% cred că Uniunea are nevoie de mijloace adiționale, ambele procente sub media europeană, ceea ce reflectă tot o rezervă relativă.
Pe ce ar trebui să se concentreze UE pentru a-și întări poziția în lume? La nivel european, apărarea și securitatea sunt pe primul loc, cu 37%, urmate de competitivitate, economie și industrie cu 32%. Românii au priorități ceva mai distincte: securitatea alimentară și agricultura conduc cu 34%, urmate de apărare și securitate cu 30%. Diferența nu surprinde: experiențele recente legate de lanțurile de aprovizionare și variațiile de preț fac din agricultură și securitatea alimentară teme sensibile pentru electoratul românesc.
În privința priorităților Parlamentului European, cetățenii UE plasează pe primul loc combaterea inflației, a creșterii prețurilor și a costului vieții (41%), urmată de apărare și securitate (34%) și de lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (31%). Românii consideră, în ordine, că prioritățile ar trebui să fie tot inflația și costul vieții (42%), sprijinul pentru economie și crearea de locuri de muncă (37%), apoi agricultura și securitatea alimentară (29%), urmate de lupta împotriva sărăciei și un sprijin sporit pentru sănătatea publică (ambele 28%). Observăm astfel o convergență asupra problemelor economice, cu nuanțe naționale legate de agricultură și ocuparea forței de muncă.
Referitor la finanțarea proiectelor, aproape opt din zece europeni (78%) consideră că mai multe proiecte ar trebui finanțate la nivel european, nu doar de statele membre. În România, procentul este mai mic: 60% sunt mai degrabă în favoarea finanțării la nivel UE. Aceasta indică o deschidere spre instrumente comune, dar nu la fel de puternică în rândul românilor.
Transparența și controlul cheltuirii banilor europeni rămân subiecte importante: 91% dintre europeni consideră că Parlamentul European trebuie să dețină toate informațiile și mijloacele necesare pentru a controla cheltuielile UE; în România, ponderea celor care susțin această idee este de 68%. De asemenea, 85% dintre respondenții la nivel european sunt de acord că alocarea de fonduri ar trebui condiționată de respectarea statului de drept și a principiilor democratice; în România, procentul este de 61%.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, subliniază că cetățenii așteaptă securitate și creștere economică, dorind de la UE stabilitate și o voce unitară pe scena internațională, iar parlamentarii trebuie să transforme aceste așteptări în priorități și în bugetele viitoare. În practică, 72% dintre cetățenii UE consideră că acțiunile Uniunii le influențează viața cotidiană; jumătate dintre aceștia percep acest impact ca fiind pozitiv. În România, 60% recunosc un efect al UE în viața de zi cu zi, dintre care 50% îl văd ca pozitiv, 34% neutru și 16% negativ.
Percepția beneficiilor apartenenței la UE rămâne majoritar pozitivă: 73% dintre europeni consideră că țara lor a avut de câștigat în urma aderării. Motivele menționate includ protejarea păcii și consolidarea securității (37%), o cooperare mai bună între state (36%) și contribuția la creșterea economică (29%). În România, 67% cred că țara a beneficiat de apartenență, evidențiind oportunități de muncă în UE (39%), îmbunătățirea nivelului de trai (26%) și contribuția la creșterea economică (24%).
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European a fost realizat de agenția Verian între 5 și 29 mai 2025 în cele 27 de state membre, pe baza a 26.410 interviuri, majoritatea față în față, cu unele interviuri video în cinci țări nordice. În România au fost efectuate 1.056 de interviuri între 5 și 25 mai, toate față în față.
Raportul reafirmă teme cunoscute: securitate, economie și necesitatea instrumentelor comune. Diferențele dintre state, și în special reticența relativă a României față de un rol extins al UE în protecție, arată că, deși direcțiile generale sunt acceptate la nivel european, modul și ritmul integrării și centralizării competențelor rămân subiecte de dezbatere. Aceste discuții implică nu doar cifre precum 68% sau 43%, ci și decizii politice concrete privind bugetul pe termen lung, mecanismele de finanțare și condiționalitățile legate de statul de drept și principiile democratice.
Eurobarometrul oferă o hartă a preocupărilor: securitatea alimentară, apărarea, inflația, crearea de locuri de muncă și responsabilitatea în gestionarea banilor europeni sunt teme care cer politici bine definite. Datele despre România, 43% care doresc un rol european mai important în protecție, 60% pentru finanțare la nivel UE, 67% care consideră că România a câștigat din apartenență, pot ajuta decidenții să ajusteze mesajele politice și să adapteze instrumentele europene la așteptările și temerile publicului.
Sondajul menționează cifre concrete: 26.410 interviuri la nivel UE, 1.056 în România, realizate în perioada 5-29 mai 2025. Aceste date evidențiază amploarea cercetării și oferă o bază solidă pentru viitoarele dezbateri politice. Cum ar putea arăta, concret, un pachet de politici care să răspundă atât nevoilor de securitate și alimentare din România, cât și aspirației la mai multă unitate la nivel european?
Fii primul care comentează