Românii își restrâng cheltuielile la restaurante: efectul majorărilor de preț la alimente și energie asupra sectorului HORECA

Românii reduc cheltuielile pentru ieșirile în oraș, iar restaurantele din diferite regiuni ale țării resimt puternic această schimbare: scumpirile la alimente, energie și alte cheltuieli i-au făcut pe mulți să renunțe la mese în oraș sau la comenzile de livrare, iar patronii avertizează că combinația dintre încasări mai mici și cheltuieli tot mai ridicate poate provoca probleme serioase în industrie.

Modificarea comportamentului consumatorilor nu surprinde complet dacă privim înapoi: obișnuința de a mânca în oraș a crescut odată cu urbanizarea și cu pandemia care a schimbat ritmul vieții, însă este sensibilă la variațiile de preț. În prezent, multe familii aleg să gătească acasă, considerând aceasta o soluție mai avantajoasă financiar. Persoanele intervievate afirmă că, raportat la veniturile lor, prețurile din restaurante sunt pur și simplu prea mari. Unii nu au mai fost la restaurant de luni de zile, alții ies doar la evenimente rare, cum ar fi nunțile, iar cumpăratul și preparatul mâncării acasă a devenit opțiunea preferată. În mod firesc, comenzile și rezervările la restaurante au scăzut în ultima perioadă.

Patronii justifică majorările de preț prin creșterea costurilor de producție și de funcționare. Fermierii și furnizorii menționează scumpiri semnificative la electricitate, care se reflectă în cheltuielile pentru întreținerea solariilor și, implicit, în prețul legumelor. De pildă, fluctuațiile recente au condus la creșteri ale costurilor de 10–15% pe an, iar în acest an majorarea s-a produs într-un interval foarte scurt. Asta înseamnă că restaurantele plătesc mai mult pentru materii prime și utilități, iar aceste creșteri sunt transferate, parțial sau total, în prețurile din meniu.

Efectul este vizibil pe litoral și în stațiuni: în locuri precum Rânca proprietarii observă că sezonul s-a încheiat înainte de a începe cu adevărat, iar investițiile locale nu mai atrag suficienți clienți pentru a asigura rulajul obișnuit. Patronii vorbesc despre scăderi semnificative ale încasărilor și despre teama că, dacă tendința persistă, unele unități din industrie ar putea întâmpina dificultăți serioase. Datele macroeconomice completează acest tablou: Banca Națională a estimat o inflație aproape de 10% pentru luna septembrie, ceea ce explică presiunea pe bugete, și pe meniuri.

Pe scurt, fenomenul rezultă dintr-o combinație de factori: veniturile gospodăriilor nu cresc în același ritm cu prețurile, costurile de producție și energie au urcat rapid, iar consumatorii își ajustează comportamentul pentru a-și proteja cheltuielile esențiale. Restaurantele aplică diverse strategii pentru a face față: unii modifică meniurile, reduc costurile fixe, colaborează cu producători locali, alții speră la stabilizarea prețurilor la energie și alimente. Rămâne deschisă întrebarea cât timp pot rezista unitățile mici fără un flux constant de clienți sau fără măsuri de sprijin.

Privind înainte, tema ridică întrebări legate de sustenabilitatea modelului actual de alimentație urbană. Industria HORECA funcționează cu marje de profit adesea reduse; când costurile cresc, adaptarea devine imperativă. Unii specialiști recomandă diversificarea serviciilor, optimizarea lanțurilor de aprovizionare și investiții în eficiență energetică, dar astfel de măsuri necesită timp și capital. Între timp, consumatorii își modifică comportamentul economic: prioritară devine gestionarea bugetului personal, iar modul de cheltuire pe alimente reflectă ajustări importante în viața de zi cu zi. Aceste schimbări pot remodela piața pe termen mediu, conducând la apariția unor concepte noi sau la consolidarea jucătorilor capabili să ofere calitate la costuri mai bune.

Ce părere ai: ce soluții realiste crezi că ar putea adopta restaurantele mici pentru a supraviețui în această perioadă?