De la aderarea României la Uniunea Europeană, sentimentul de apartenență a evoluat dintr-o speranță într-o realitate concretă pentru mulți cetățeni. Un sondaj Eurobarometru efectuat de Parlamentul European între 5 și 29 mai 2025 indică faptul că majoritatea românilor consideră că integrarea a adus avantaje vizibile: locuri de muncă noi, un nivel de trai îmbunătățit și creștere economică. Aceste constatări se înscriu în dezbaterea mai amplă despre rolul Uniunii în secolul XXI, când statele membre încearcă să găsească echilibrul între suveranitatea națională și acțiunea comună pentru probleme care depășesc frontierele, de la securitate la lanțuri de aprovizionare.
Datele pentru România arată că 67% dintre respondenți cred că țara a beneficiat de pe urma integrării. Principalele motive invocate sunt: noi oportunități de angajare (39%), ameliorarea nivelului de trai (26%) și contribuția la creșterea economică (24%). Pe scurt, eurobarometrul reflectă o percepție pozitivă privind avantajele sociale și economice, fără exagerări, doar cifre relevante.
În ceea ce privește protecția la crize, opiniile sunt nete: 43% dintre români consideră că UE ar trebui să joace un rol mai activ în protejarea cetățenilor în situații de criză. La nivel european, 68% dintre respondenți împărtășesc această părere, semnalând o îngrijorare comună generată de incertitudinile geopolitice. În plus, 73% dintre români doresc mai multă unitate între statele membre, iar 71% cred că UE are nevoie de resurse sporite pentru a face față provocărilor globale. La nivelul întregii Uniuni, cererea pentru mai multă unitate este și mai puternică: 90% dintre cetățeni își doresc state membre mai unite.
Când vine vorba de priorități strategice pentru consolidarea poziției Uniunii, cetățenii europeni în ansamblu acordă prioritate apărării și securității (37%) și competitivității, economiei și industriei (32%). Românii, totuși, leagă prioritățile de viața de zi cu zi: principala lor temă este securitatea alimentară și agricultura (34%), urmată de apărare și securitate (30%). Această preferință reflectă perspectivele din mediul rural și preocupările legate de stabilitatea aprovizionării cu alimente esențiale.
Referitor la prioritățile Parlamentului European, respondenții din România au indicat inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (42%), sprijin pentru economie și crearea de locuri de muncă (37%), precum și agricultura și securitatea alimentară (29%). Pe locurile următoare apar lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (28%) și întărirea sănătății publice (28%). La nivel european, preocupările principale sunt similare: inflația și costul vieții (41%), apărarea și securitatea (34%) și combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (31%).
Despre modul de finanțare a proiectelor, majoritatea cetățenilor UE (78%) consideră că pentru a investi eficient în priorități ar trebui ca mai multe proiecte să fie finanțate la nivelul Uniunii, nu doar de către statele membre. În România, 60% împărtășesc această opinie, ceea ce indică un nivel solid de încredere în abilitatea Uniunii de a coordona investiții transfrontaliere.
Transparența și controlul cheltuielilor europene rămân aspecte esențiale: 68% dintre români cred că Parlamentul European ar trebui să dețină toate informațiile și instrumentele necesare pentru a supraveghea corect cheltuielile UE. În plus, 85% dintre europeni, inclusiv 61% dintre români, sunt de părere că alocarea fondurilor către state ar trebui condiționată de respectarea statului de drept și a valorilor democratice, un semnal clar despre legătura dintre finanțare și standardele civice.
Sondajul Spring 2025 Eurobarometer a fost realizat de agenția Verian, prin interviuri față în față și, în unele țări, prin interviuri video asistate (CAVI). Au fost efectuate 26.410 interviuri în cele 27 de state membre, dintre care 1.056 în România, iar rezultatele UE au fost ponderate în funcție de mărimea populației fiecărei țări.
Eurobarometrul scoate în evidență două aspecte: pe de o parte beneficiile percepute ale aderării, locuri de muncă, nivel de trai, creștere economică, și, pe de altă parte, așteptările crescute ca UE să ofere mai multă protecție, unitate și resurse concrete pentru a răspunde crizelor. Datele privind prioritățile Parlamentului European, inflație 41% la nivel UE, 42% în România; securitate 34% UE, 30% România; securitate alimentară 34% România, oferă repere clare pentru factorii de decizie. În privința finanțării, cifrele sunt la fel de explicite: 78% dintre europeni și 60% dintre români preferă proiecte finanțate de UE, iar 85% la nivel european susțin condiționarea fondurilor de respectarea statului de drept. Aceste elemente indică temele ce ar trebui urmărite în prioritățile politice și bugetare din lunile următoare.
Considerați că prioritățile indicate de români, securitatea alimentară, locuri de muncă, controlul cheltuielilor UE, sunt suficient reflectate în deciziile curente ale autorităților naționale și europene?
am citit asta și mi-a rămas un gust amar. pare că am câștigat multe, dar am pierdut și ceva esențial — satul meu e mai gol, oamenii pleacă, casele stau cu lumina stinsă. da, sunt locuri de muncă, dar nu-s pentru toți, iar prețurile cresc și inima e tot mai grea. îmi aduc aminte de piețele pline din copilărie, acum sunt tăcute, și asta doare. poate e progres, dar nu e totuna cu fericirea. cine știe… poate ne dăm seama prea târziu.
da, sunt avantaje reale, dar autoritățile trag de timp și nu-s suficiente.