România acordă o importanță tot mai mare siguranței alimentare, iar acest lucru se reflectă în date: peste jumătate dintre români văd siguranța alimentelor ca principalul criteriu la cumpărături, arată cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene. Studiul pornește de la preocupările zilnice ale consumatorilor și plasează aceste aspecte în contextul evoluțiilor instituționale și al campaniilor de informare desfășurate recent în țară.
Interesul pentru siguranța alimentară în România depășește clar media europeană: 86% dintre români spun că sunt preocupați de acest subiect, față de 72% la nivelul UE. În topul criteriilor de cumpărare, siguranța conduce cu 51%, urmată de preț (45%) și gust (41%). Totodată, tot mai mulți oameni au conștientizat existența unor organisme care supraveghează domeniul: 65% cunosc organizații precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, EFSA, și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, ANSVSA, o creștere de cinci puncte procentuale față de sondajul anterior. Nu este neapărat surprinzător: campanii precum Safe2Eat, derulate de EFSA și în România, au contribuit la informarea publicului prin sfaturi practice, bazate pe știință.
Încrederea în instituții și în oamenii de știință pare în creștere. La nivel european, aproximativ șapte din zece cetățeni afirmă că au încredere în autoritățile naționale și europene pentru informații despre riscurile alimentare, iar aceste procente au urcat ușor față de 2022. În România, 57% dintre respondenți se declară încrezători în instituții, în timp ce 75% au încredere în oamenii de știință și 76% în medici ca surse credibile pe tema siguranței alimentare. Campania Safe2Eat a fost menționată ca un factor care a contribuit la clarificarea unor mesaje și la sporirea gradului de conștientizare, ceea ce arată că informarea coerentă poate avea impact.
Ce îi îngrijorează însă pe consumatori? La nivel european, reziduurile de pesticide (39%), urmele de antibiotice sau hormoni din carne (36%) și aditivii alimentari (35%) se numără printre principalele temeri. Microplasticile au intrat și ele în atenție: 33% dintre europeni le consideră un risc semnificativ, cu patru puncte procentuale mai mult decât în 2022. În România, pe primul loc se situează teama legată de intoxicațiile alimentare, 47% dintre respondenți, urmată de aditivi (35%) și de bolile depistate la animale (28%). În cazul unei toxiinfecții alimentare, aproape opt din zece europeni ar schimba ceva în obiceiurile lor: ar îmbunătăți igiena în bucătărie, ar găti mai atent și ar evita alimentele percepute ca riscante. Observăm că această reacție este mai intensă în Europa de Est și Sud-Est, unde sensibilitatea față de siguranța alimentară este, în general, mai mare.
Raportul pune în prim-plan tema încrederii și a informării: pe de o parte, datele arată că publicul este vigilent și dorește siguranță; pe de altă parte, majorarea nivelului de cunoaștere a instituțiilor și creșterea încrederii în știință sugerează că mesaje coerente și accesibile își găsesc audiența. Exemple concrete sunt EFSA și ANSVSA, campanii precum Safe2Eat și procentele menționate mai sus, 86%, 65%, 57%, 75% sau 76%, care ajută la înțelegerea dinamicii. Această atenție sporită exercită presiune asupra autorităților și producătorilor să furnizeze informații clare, iar consumatorilor le cere vigilență și informare continuă. Credeți că mesajele actuale ale autorităților sunt suficiente pentru a determina o schimbare durabilă a comportamentelor consumatorilor?
Fii primul care comentează