România pe un trend ascendent: industria, construcțiile și agricultura stimulează creșterea PIB-ului, dar inflația și deficitul persistă

Construcțiile au accelerat vizibil: volumul lucrărilor a crescut brut cu 9, 3% și ca serie ajustată cu 9, 2% în primele nouă luni. Reparațiile capitale au explodat, +51, 8%, iar construcțiile noi au avansat cu 6, 2%. Pe tipuri de obiective, clădirile rezidențiale au urcat cu 11, 3%, construcțiile inginerești cu 9, 3% și clădirile nerezidențiale cu 8, 1%. Practic, s-a construit mai mult şi mai diversificat, ceea ce înseamnă mai multe locuri de muncă pe şantiere şi în ramurile conexe.
Comerțul exterior a evoluat simetric: exporturile și importurile au crescut ambele cu 4, 2% în primele nouă luni din 2025 față de perioada similară din 2024. Deficitul comercial a urcat la 24, 492 miliarde euro, cu aproximativ 1 miliard euro mai mult, o creștere de 4, 3% față de anul anterior. Inflația rămâne o problemă: în septembrie 2025 România înregistra cea mai mare rată anuală a inflației din UE, 8, 6% pe indicele armonizat, urmată de Estonia cu 5, 3% și Croația și Slovacia cu 4, 6%. Majorările de TVA și accize contribuie la această valoare, dar prognozele indică o temperare a inflației în 2026, pe fondul unei cereri mai slabe.
Agricultura a avut un an remarcabil la culturile de toamnă: 19, 3 milioane tone de cereale și rapiță, cu peste 5 milioane tone mai mult decât recolta precedentă, stabilind un record recent pentru producția agricolă. Exporturile de cereale și animale vii către piețele extra-UE au confirmat competitivitatea României, care s-a situat pe primul loc în UE la exportul de cereale, poziție menținută și în primul trimestru al anului comercial 2025/2026 (1 iulie 2025–30 iunie 2026), potrivit Agridata Europa. Sectorul zootehnic a atins vânzări de aproape jumătate de miliard de euro în primele zece luni ale anului 2025. Totuși, procesarea rămâne o slăbiciune: 31 de produse agro-alimentare de bază au generat un deficit de peste 4 miliarde euro în 2024. S-au consemnat deficite mari la carnea de porc, peste 1 miliard euro, la brânza de vaci peste 400 milioane euro, iar la produse precum bulionul mai mult de 90% din consumul intern este acoperit din import.
În 2025 România a înregistrat un avans economic neașteptat: PIB-ul a urcat cu 1, 6% în trimestrul al treilea față de aceeași perioadă din 2024, iar în primele nouă luni economia a crescut cu 0, 8% în raport cu anul precedent. De la aderarea la Uniunea Europeană și până după criza financiară globală, economia românească a alternat perioade bune şi perioade slabe; în prezent asistăm la o etapă în care majoritatea sectoarelor trag în aceeași direcție, deși guvernul rămâne un element care întârzie consolidarea bugetară.
Piața auto dă semne de revenire: cifra de afaceri din comerțul cu autovehicule și motociclete, plus întreținere și reparații, a crescut cu 4, 4% ca serie brută în primele nouă luni. Cele mai mari creșteri au venit din activitățile de întreținere și reparare a autovehiculelor, +19, 3%, și din comerțul cu motociclete, +11, 4%. Comerțul cu autovehicule a urcat cu 3, 2%, iar cel cu piese și accesorii cu 1, 9%. Ca serie ajustată, indicatorul total a crescut cu 4, 1%.
Creșterea economică ar putea primi un impuls semnificativ din investițiile finanțate cu fonduri europene, care pot atinge un nivel record și astfel impulsiona sectoare cheie. La nivel bugetar, Comisia Europeană a observat că măsurile recente ale guvernului limitează extinderea deficitului și oferă un răgaz pentru revenirea spre ținta de 3% din Tratatul de la Maastricht. Estimările arată că deficitul bugetar ar urma să scadă la 8, 4% din PIB în 2025 și la aproximativ 6% în 2026, ceea ce înseamnă că statul rămâne principalul element care trage în jos, dar tendința este de corecție. Datele provin din raportările INS și Eurostat.
Sectorul industrial a stat bine în primele trei trimestre: cifra de afaceri în industrie a crescut cu 3, 5% în termeni nominali. Dacă analizăm pe ramuri, industria extractivă a consemnat un avans important, +15, 5%, iar industria prelucrătoare a urcat cu 3%. Pe categorii de produse, bunurile de folosință îndelungată au înregistrat un progres consistent, +11, 3%, bunurile de uz curent +4, 3%, bunurile de capital +4, 0% și bunurile intermediare +3, 3%. Sectorul energetic este singurul cu scădere, -5, 2%, un semnal de atenție pentru tranziția energetică și pentru firmele afectate. Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut cu 5, 2%, alimentând optimismul în toate segmentele: bunuri de folosință îndelungată +9, 5%, bunuri de uz curent +7, 9%, bunuri intermediare +5, 8% și bunuri de capital +4, 3%.
PIB-ul a avansat cu 1, 6% în trimestrul al treilea din 2025. Această creștere reflectă un mix de performanțe: industrie și construcții puternice, agricultură excedentară și un sector de servicii al populației mai temperat, în timp ce deficitul comercial și inflația rămân provocări concrete, cu cifre precum 24, 492 miliarde euro deficit și 8, 6% inflație în septembrie 2025. Cum ar trebui prioritizate politicile publice pentru a transforma aceste creșteri sectoriale în beneficii durabile pentru majoritatea cetățenilor?
Serviciile destinate populației au arătat o temperare a consumului: serviciile de piață prestate populației au scăzut cu 1, 1% ca serie brută în primele nouă luni. Agențiile turistice au înregistrat un recul semnificativ, -15%, iar jocurile de noroc și activitățile recreative au scăzut cu 3, 4%. Au înregistrat scădere și curățătorii (-1, 1%) și hotelurile și restaurantele (-0, 4%). O excepție notabilă este sectorul serviciilor de coafură și înfrumusețare, care a crescut cu 11, 1%. Per ansamblu, seria ajustată arată un declin de 1, 7% în acest segment.