România reapare în statistici internaționale: este clasată pe locul 36 în lume după mărimea rezervelor valutare ale băncii centrale, potrivit datelor din 2024 menționate de The World Factbook. Această informație corelează poziția rezervelor cu locul 36 pe care țara îl ocupă și în ierarhia economiilor, atunci când PIB-ul este calculat la paritatea puterii de cumpărare.
Din punct de vedere istoric, acumularea rezervelor valutare a servit pentru multe state drept un instrument de stabilitate macroeconomică: dacă odinioară trezoreriile mari păstrau aur, astăzi portofoliul include în principal valută străină și active lichide. România se situează în rândul țărilor cu economie medie: conform datelor citate, rezervele BNR au fost în jur de 65 miliarde de euro în acest an, o ușoară scădere comparativ cu 65, 188 miliarde de euro raportate la 31 august 2025. Spre comparație, în 2022 rezervele estimate erau de circa 55 miliarde de dolari, semnalând o creștere pe termen lung, în pofida unor fluctuații recente.
La nivel global, dezechilibrele sunt vizibile. Primele 10 țări dețin în comun 9, 4 trilioane de dolari în rezerve valutare și aur, reprezentând peste 60% din totalul mondial. Topul este condus de China, cu aproximativ 3, 45–3, 5 trilioane de dolari, urmată de Japonia (1, 23 trilioane) și Statele Unite (aproximativ 910 miliarde). Alte economii din frunte sunt Elveția (909 miliarde), India (643 miliarde), Rusia (597 miliarde), Arabia Saudită (463 miliarde), Hong Kong (425 miliarde), Coreea de Sud (418 miliarde) și Singapore (383 miliarde).
Avansul Chinei față de restul lumii nu este întâmplător: economiștii subliniază că surplusurile comerciale repetate aduc un flux constant de valută, ceea ce permite acumularea masivă de active externe. Acest aspect evidențiază modul în care politicile comerciale și structura exporturilor pot modela semnificativ poziția unei țări în topul rezervelor. În cazul României, o parte din evoluția rezervei derivă din intervențiile BNR pe piețele valutare, din fluxurile comerciale și din investițiile străine, toate acestea influențând nivelul disponibil de valută și active lichide.
Datele publicate oferă o imagine a echilibrului macroeconomic: sume concrete, poziții în clasamente și evoluții anuale care pot fi interpretate drept semne de stabilitate sau vulnerabilitate, în funcție de context. România stă mai bine decât acum câțiva ani dacă privim creșterea pe termen lung, însă fluctuațiile recente arată că rezerva nu este ferită de șocuri externe sau de decizii de politică monetară.
The World Factbook rămâne o referință ușor accesibilă pentru astfel de comparații, iar cifrele sunt utile pentru a evalua poziția economiei românești față de marile puteri financiare. Rezervele BNR de 65 miliarde de euro și locul 36 reflectă poziția unei economii medii într-un sistem global dominat de câțiva jucători cu rezerve foarte mari, precum China sau Japonia. Care sunt implicațiile practice pentru cetățeni? În termeni generali, rezervele contribuie la menținerea stabilității cursului și la gestionarea riscurilor externe, ceea ce poate duce la costuri mai mici la importuri în perioade de turbulență.
The World Factbook furnizează cifre concrete pentru China, Japonia și SUA, iar topul include și Elveția, India, Rusia, Arabia Saudită, Hong Kong, Coreea de Sud și Singapore. Aceste valori și denumiri ne ajută nu doar să vedem ierarhia, ci și mecanismele: statele cu surplusuri comerciale persistente sau cu politici prudente de acumulare ajung să dețină cele mai mari rezerve. Ce înseamnă asta pentru România: stabilitate relativă, dar și dependență de condițiile externe și de politici interne prudente.
BNR a raportat 65 miliarde de euro în rezerve în acest an, comparativ cu 65, 188 miliarde la 31 august 2025. The World Factbook plasează România pe locul 36 la nivel mondial, aceeași poziție pe care o ocupă și în clasamentul PIB-ului calculat după paritatea puterii de cumpărare. Aceste date sunt relevante pentru a înțelege locul economiei românești în arhitectura financiară globală. Care credeți că ar trebui să fie prioritățile politicii economice pentru a transforma această poziție într-un avantaj durabil?
Fii primul care comentează