Ministerul Mediului a lansat o licitație pentru servicii de consultanță care să monitorizeze speciile de păsări și să întocmească rapoartele către Comisia Europeană, în baza Directivei Păsărilor a UE. Contractul are o valoare de aproximativ 36, 5 milioane de lei, fără TVA (cam 7, 2 milioane euro), și este finanțat în mare parte din fonduri europene aferente Programului pentru Dezvoltare Durabilă 2021–2027.
Proiectul presupune muncă de teren, colectare și analiză de date și pregătirea rapoartelor naționale care vor ajunge la Bruxelles. Ofertanții vor fi aleși printr-o procedură deschisă, electronică, pe baza celui mai bun raport calitate-preț. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 23 septembrie.
Inițiativa face parte dintr-un acord de finanțare mai amplu semnat în mai între Ministerul Mediului și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care asigură un buget total de aproximativ 48, 4 milioane de lei. Programul se va derula pe patru ani, între 2025 și 2029, și are ca scop consolidarea sistemului de monitorizare și gestionare a păsărilor în România. Vor fi urmărite aproximativ 270 de specii la nivel național, inclusiv cele din peste 600 de situri Natura 2000.
Ca stat membru al UE, România trebuie să raporteze la fiecare șase ani starea de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat că datele colectate vor susține planificarea durabilă în sectoarele infrastructură, agricultură, energie și turism și vor ajuta țara să evite eventuale proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor din partea Comisiei Europene. Ce părere ai despre cum ar trebui folosite aceste date în planificarea locală?
Interesant, dar cum anume ar trebui folosite datele astea la nivel local? mă gândesc la chestii practice: de ex, primăriile pot integra harta cu siturile Natura 2000 și zonele cu specii sensibile în planurile urbanistice ca sa nu bage parcări/hale/ drumuri prin ele. dar cine are acces la date raw? să fie publice, nu doar raport către Bruxelles, altfel degeaba. și cum vor sincroniza cu planurile agricole? fermierii locali trebuie informati, nu doar amenzi mai târziu.
ar fi fain dacă datele ar veni geo-tagged, la nivel de parcelă/poziție, cu perioade de sensibilitate (ex: sezon cuibărit) ca să poți temporiza lucrările. tot așa, date pentru rutare de trasee turistice și piste ciclabile, sa nu deranjezi speciile în perioade critice.
încă: cine răspunde pt actualizări? proiectul e pe 4 ani, dar habitatele se schimbă mai greu/uneori rapid; ce se întâmplă după 2029? e nevoie de transfer de know-how la autorități locale și training pt personal să folosească datele. altfel o colecție de rapoarte pe server.
mai: integrare în evaluările de mediu pt proiecte noi (SUA, PUZ-uri, PUG-uri), dar si în programe de compensare ecologica — dar cu reguli clare ca să nu devină pârghie pentru desființat proiecte utile.
cine știe, poate ar trebui public un dashboard interactiv cu layer-e (specii, perioade, nivel de risc) și API pentru aplicații locale. mi-ar plăcea și alertă pentru lucrări în sezon de cuibărit.
voi ce părere aveți, primarii locali chiar vor folosi asta sau rămâne doar pentru Bruxelles?
Datele trebuie integrate în planuri urbanistice și evaluări de impact, pt a evita fragmentarea habitatelor; cine coordonează implementarea locală?
Bine, dar se vede treaba: cine plătește terenul efectiv?