România testează de aproape două săptămâni sistemul anti-dronă Merops primit din Statele Unite, iar planul este integrarea acestuia în structurile operaționale ale NATO. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a abordat subiectul în emisiunea Jurnalul de Seară de la Digi24, explicând de ce a ajuns sistemul la noi, cum este folosit deja în Ucraina și ce presupune conectarea sa la rețelele de comandă și control ale Alianței.
Istoria apărării împotriva dronelor este relativ recentă: pe măsură ce UAV-urile au devenit mai accesibile, statele au dezvoltat contramăsuri, de la bruiaje simple până la soluții integrate complexe. Merops face parte din această familie de tehnologii, fiind o platformă alcătuită din componente compacte, transportabile într-o camionetă de dimensiuni medii, astfel nu e nevoie de o coloană blindată pentru deplasare. Ministrul a subliniat că echipamentul a fost utilizat cu succes în Ucraina și că, pe baza acelor teste în teren, s-a decis livrarea și către Polonia, pe lângă România.
Ce urmăresc testele desfășurate acum aici și la vecini? Nu sunt doar încercări de a porni și opri aparatul; sunt exerciții de integrare. Aceasta implică conectarea Merops la sistemele de comandă și control NATO, verificarea interoperabilității, a fluxurilor informaționale și a procedurilor decizionale. Moșteanu a explicat că există rigori mai mari când echipamentele sunt operate în cadrul NATO, comparativ cu utilizarea lor punctuală pe teatre de operațiuni non-NATO, de exemplu, în Ucraina sistemele operează mai izolat, fără aceleași conexiuni la nivel de comandă al Alianței. Aici, fiind parte din NATO, integrarea impune precizie, proceduri clare și compatibilitate tehnică.
Din punct de vedere tehnic, Merops folosește inteligența artificială pentru identificarea dronelor și, în situații de interferențe cu comunicațiile satelitare sau electronice, pentru a naviga sau a determina contramăsuri. Funcționalitatea îi oferă comandantului timp, după cum a spus brigadierul Thomas Lowen de la Comandamentul Terestru al NATO, pentru a evalua amenințarea și a decide dacă se deschide focul sau se aplică alte măsuri. Sistemul poate proteja obiective critice, de la aeroporturi la unități militare aflate în mișcare în zona operațională.
Moșteanu a menționat că, pentru moment, Merops este un singur sistem aflat în teste și că se poartă discuții pentru posibila achiziție de unități suplimentare. El a subliniat că relațiile bilaterale cu Statele Unite rămân bune și că echipamentele au fost livrate prin canale NATO și prin cooperare cu armata americană. Alegerea Merops s-a bazat pe un argument simplu: a funcționat în condiții reale în Ucraina, iar experiența practică a contat în decizia de a-l testa și integra aici. Ca orice sistem de apărare, utilitatea sa depinde de interoperabilitate și de numărul de echipamente disponibile, mai multe unități în funcțiune sporesc opțiunile defensive.
Merops este deja instalat în România și Polonia și promite o combinație de mobilitate și tehnologie avansată, însă integrarea efectivă în lanțurile NATO va demonstra cât de eficient va fi în protejarea infrastructurilor sensibile și a forțelor în mișcare. Referitor la transparență, declarațiile oficiale evidențiază originea americană a echipamentului și faptul că procedurile de integrare se desfășoară în cadrul standardelor Alianței.
Sistemul Merops este menționat ca un instrument practic-cheie, iar elementul relevant rămâne durata: de aproape două săptămâni se realizează testarea în România. Dacă integrarea decurge pozitiv, pot urma discuții pentru achiziția unor noi unități. În plan concret, Merops este deja prezent în Polonia și România, folosește inteligență artificială pentru identificarea și neutralizarea dronelor și a fost evaluat favorabil în Ucraina. Ce implicații practice credeți că ar trebui să aibă o astfel de tehnologie în protecția aeroporturilor sau a unităților militare aflate în mișcare?
Fii primul care comentează