România revine în vizorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică: a fost aleasă în Consiliul Guvernatorilor pentru mandatul 2025–2027, după o absență care a început în 2010. Decizia s-a luat vineri, 19 septembrie, în ultima zi a Conferinței Generale a agenției de la Viena, iar ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a fost prezentă la sesiune, subliniind angajamentul țării față de cooperarea internațională în domeniul nuclear.
Reintrarea României în board reconfirmă o tradiție de peste șase decenii în utilizarea pașnică a energiei nucleare. Ministerul a amintit proiecte și instituții precum centrala de la Cernavodă, institutele naționale de cercetare și investițiile în tehnologii inovatoare, inclusiv reactoarele modulare mici (SMR). Aceste realizări au contat în recunoașterea candidaturii, demonstrând un parcurs constant în domeniul nuclear civil.
Mandatul în Consiliul Guvernatorilor implică decizii privind utilizarea pașnică a energiei nucleare, standardele de securitate nucleară, protecția radiologică și angajamentele de neproliferare. România va participa la dezbateri și la elaborarea politicilor care modelează aceste domenii, iar ministrul Țoiu a spus că următorii doi ani vor fi încărcați de dosare complexe, cu implicații ce depășesc aria regională. Nu sună a concediu, dar este clar că țara vine cu intenții serioase.
Aceasta nu e prima prezență a României în Consiliu: anterior a ocupat nouă mandate de la înființarea IAEA, cel mai recent în perioada 2008–2010. Lista țărilor alese săptămâna trecută include și Belgia, Chile, Iordania, Lituania, Niger, Peru, Filipine, Portugalia, Arabia Saudită și Togo, ceea ce reflectă o distribuție geografică diversă între membrii Consiliului.
Din perspectivă contextuală, revenirea României în board scoate în evidență importanța ca statele cu experiență în energie nucleară să facă parte din mecanismele decizionale internaționale. Cernavodă rămâne un reper tangibil, o centrală bazată pe tehnologia CANDU cu presiune moderată, care a consolidat expertiza tehnică națională. Interesul pentru SMR urmează tendințele globale: multe state caută soluții mai flexibile și mai rapide pentru diversificarea mixului energetic. Din punct de vedere diplomatic, prezența în Consiliu oferă României o voce în stabilirea standardelor de securitate și neproliferare, arii în care cooperarea multilaterală este crucială.
România reintră la masa unde se discută viitorul energetic și regulile ce însoțesc utilizarea nucleară pașnică, iar mandatul 2025–2027 va pune la încercare capacitatea țării de a influența decizii cu impact global. Ce efecte practice vor avea pozițiile României asupra proiectelor precum Cernavodă sau asupra adoptării SMR rămâne de observat în următorii doi ani. Modul în care România va valorifica această platformă, pentru consolidarea cooperării regionale, promovarea cercetării sau atragerea investitorilor, va reflecta prioritățile sale strategice în domeniul energetic nuclear.
Cernavodă apare explicit în declarațiile oficiale și rămâne un punct de referință pentru experiența României în domeniul nuclear. Creșterea interesului pentru SMR și implicarea în standardele IAEA indică direcții de dezvoltare bine conturate. Credeți că prezența României în Consiliul Guvernatorilor va accelera proiecte precum SMR sau va întări mai degrabă rolul țării ca actor regional în securitatea nucleară?
Fii primul care comentează