România are o șansă rară să se impună ca un hub european pentru centre de date, iar analiza semnată de antreprenorul britanic Dinesh Dhamija arată de ce acum este momentul potrivit pentru această transformare. Istoria demonstrează că marile centre tehnologice au apărut acolo unde s-au întâlnit infrastructura, capitalul și politici publice favorabile; în prezent, România pare să dispună de geografie, costuri și resurse energetice pentru a repeta acea poveste, adaptată erei cloud-ului, AI-ului și preocupărilor pentru energie curată.
Poziția sa în Europa Centrală și de Est constituie un avantaj evident: conectivitatea rapidă spre Vest și către multiple regiuni asigură latență redusă pentru aplicațiile sensibile și permite redundanță multi-regiune. Costurile terenurilor, construcțiilor și forței de muncă rămân mai mici comparativ cu țări precum Suedia, Olanda sau Irlanda, ceea ce face proiectele atractive din punct de vedere financiar. Porturi importante, în special Constanța, și rețeaua navigabilă oferă avantaje logistice pentru echipamentele voluminoase, iar extinderea fibrei, a rețelelor electrice și a surselor regenerabile reprezintă oportunități reale. Un aspect notabil este posibilitatea integrării capacităților nucleare moderne, inclusiv reactoare modulare mici de generația a patra, care pot furniza energie stabilă și cu emisii reduse pe termen lung, exact ce caută marii operatori pentru a-și asigura alimentarea constantă.
Totuși, situația nu este lipsită de provocări. Rețeaua electrică prezintă zone cu capacitate și stabilitate inegale, iar procedurile de autorizare sunt lente și complicate. Legea privind achizițiile de energie pe termen lung (PPA) necesită clarificări pentru a facilita contractele pe termen lung cu furnizorii de energie regenerabilă. Forța de muncă trebuie extinsă rapid, atât la nivel operațional, cât și în inginerie, iar România va trebui să își contureze o diferențiere clară față de hub-urile deja consolidate din nordul și vestul Europei.
Dhamija propune câteva direcții strategice demne de luat în seamă. Pe componenta de politică și reglementare ar fi ideală o procedură de autorizare accelerată pentru situri noi (sub 90 de zile), parcuri pre-zonate pentru centre de date și stimulente fiscale cum ar fi scutiri temporare, amortizare accelerată și credite pentru cercetare-dezvoltare. Reglementările referitoare la suveranitatea datelor și traficul transfrontalier trebuie clarificate pentru a liniști jucătorii din sectorul financiar și hyperscaleri. Accelerarea proiectelor nucleare și a celor regenerabile rămâne esențială pentru a garanta energie fiabilă și cu emisii reduse.
În domeniul energetic și al sustenabilității, recomandările includ promovarea PPA-urilor pe termen lung pentru energie verde, prioritizarea legăturilor la rețea pentru parcurile de centre de date și susținerea unor proiecte pilot în tehnologii precum răcirea prin imersie, design modular și management energetic flexibil. La nivel de conectivitate, extinderea infrastructurii de fibră opticâ, crearea de ringuri metro municipale și poziționarea Constanței ca punct regional de aterizare pentru cabluri submarine ar consolida oferta. Soluțiile off-grid pe bază de gaz, solar sau eolian pot completa alimentarea acolo unde rețeaua este insuficientă.
Referitor la infrastructura fizică, ideea de a crea zone dedicate pentru centre de date și de a încuraja dezvoltarea de site-uri edge în marile orașe este rezonabilă, la fel ca sprijinul pentru producția locală de module prefabricate pentru centre de date. Formarea și cercetarea reprezintă piloni importanți: programe naționale de upskilling pentru tehnicieni, ingineri și arhitecți cloud, precum și parteneriate universitare pentru proiecte aplicate în domenii precum răcirea, eficiența energetică și infrastructura pentru AI.
Finanțarea ar putea veni sub formă de granturi corelate cu investițiile în energie verde și garanții publice care să reducă riscul pentru angajamentele marilor investitori. Pe partea de securitate și conformitate, recomandarea este implementarea redundanței multi-regiune și crearea unor coridoare de recuperare în caz de dezastru, atât în interiorul României, cât și transfrontalier în UE. Din perspectiva brandului, Dhamija sugerează poziționarea României ca un hub european Green, Low-Latency, Cost-Competitive, direcție care țintește hyperscaleri, CDN-uri regionale, servicii financiare, operatori telecom și centre de training pentru AI, însoțită de roadshow-uri pentru investitori, portaluri one-stop și tururi rapide ale siturilor disponibile.
Lecțiile din Europa rămân relevante: nordicii au demonstrat cum energia regenerabilă poate alimenta o strategie pentru centre de date, Olanda și Irlanda au fost exemple de politici favorabile investitorilor, iar Finlanda sau Norvegia au pus în evidență oportunitatea reutilizării căldurii reziduale. România își poate defini propriile elemente diferențiatoare: costuri competitive, poziție strategică și un ecosistem energetic și de fibră în creștere, care, dacă sunt aliniate cu politici coerente, pot transforma țara într-un lider al noii generații de centre de date din Europa.
Dinesh Dhamija, autorul opiniilor, este cunoscut ca antreprenor britanic de origine indiană, fondator al agenției online eBookers, implicat în activități filantropice prin organizații precum TiE și inițiator al Shiksha, care sprijină accesul la învățământ superior pentru tineri defavorizați din India. A fost ales în Parlamentul European în 2019, reprezentând regiunea Londrei până la retragerea Marii Britanii din UE, iar în autobiografia sa Book It! povestește drumul către o avere de aproximativ 100 de milioane de lire, amintiri din anii de studii la Cambridge, activitatea filantropică și strategiile de investiții.
Constanța, energia nucleară modulară, termenul de 90 de zile pentru autorizări și pachetul de stimulente fiscale sunt elemente concrete care pot determina dacă proiectele vor demara rapid sau vor rămâne doar la nivel de plan. Aceste detalii arată că propunerea nu este doar marketing, ci implică pași practici: infrastructură, legislație, finanțare și forță de muncă. Dacă România reușește să armonizeze aceste componente, poate transforma avantajele naturale în investiții durabile, iar beneficiile se vor traduce în locuri de muncă, servicii digitale mai rapide și o economie mai rezistentă. Crezi că autoritățile române și mediul privat pot coordona rapid aceste măsuri pentru a convinge marile companii să vină aici?
Fii primul care comentează