Ministrul apărării al Ucrainei, Denis Smîhal, a anunțat la București că România pregătește un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care va fi al 23-lea trimis până acum. Informația a fost făcută publică după întâlnirea dintre Smîhal și omologul român, Ionuț Moșteanu, fără detalii concrete despre conținutul pachetului.
Smîhal a mulțumit României pentru sprijinul constant în domenii cheie și a reamintit că țara noastră a transmis deja 22 de pachete de ajutor militar. El a precizat că, pe lângă echipamente, România continuă să instruiască piloții ucraineni pe F-16 și contribuie la formarea unui scut antiaerian comun. Promisiunile politice sună bine; rămâne doar de văzut ce se află în cutii, zic unii.
Cei doi miniștri au convenit să intensifice coordonarea între forțele aeriene de apărare ale celor două state. Totodată, Smîhal a propus și extinderea cooperării în producția de drone, menționând interesul pentru drone de interceptare, drone FPV și drone cu rază lungă de acțiune. În discuții a intrat și mecanismul european SAFE, pe care l-au văzut util pentru lansarea unor proiecte comune de schimb de tehnologii și pentru demararea producției ucrainene în România.
De partea română, Ionuț Moșteanu a subliniat angajamentul Bucureștiului de a rămâne alături de Ucraina, menționând colaborarea la dezvoltarea produselor militare româno-ucrainene prin Programul SAFE, implicarea companiilor românești în reconstrucția Ucrainei și consolidarea securității la Marea Neagră.
Și acum, ce credeți: în ce măsură producția comună de drone ar putea transforma relațiile industriale dintre România și Ucraina?
Sursa text și imagine: Cotidianul.ro
interesant, dar rămân sceptic. 23 de pachete ok, ms, dar ce e în ele? stiu că România are fabrici de componente electronice și misiuni F-16, dar producția de drone e altceva. dacă vor face drone FPV și de interceptare aici, ar trebui investiții serioase: linie de asamblare, teste electromagnetice, certificări, logistică spare parts, training ingineri + securitate informațională.
plus: ukraina are know-how pe drone tactice și motoare mici, românia are metalurgie și unele electronice — combinat ar putea reduce timpii de livrare și costuri. dar problema e transferul de tehnologie: cine deține IP, cine produce componente critice? dacă rămâne doar asamblare, mai bine facem piese strategice aici (radare, linkuri datalink, GCS) ca să nu fim doar „atelier”.
alt aspect: producția comună ar atrage finanțare europeană prin SAFE și ar stimula companii românești să crească. dar atenție la omologare NATO și export control — nu e simplu. dacă reușesc să facă local și să treacă testele, atunci relațiile industriale se pot aprofunda: parteneriate pe R&D, subcontractori, schimb de personal. dacă e doar PR, rămâne doar o hârtie frumoasă.
pe scurt: pot transforma, da, dar depinde strict de cât de mult transferă din capabilități (design, testare, producție critică) și cât rămâne doar „asamblare” sau declarații politice. vezi să nu fie doar cutii goale, lol.