Rodica Stănoiu, fosta ministră a justiției, a decedat la vârsta de 86 de ani

Decizia din 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind colaborarea cu Securitatea reprezintă un punct concret în cadrul carierei sale. Aceasta leagă între ele studiile ei la Universitatea din București, Montréal și Strasbourg, activitatea academică la Spiru Haret și Dimitrie Cantemir și mandatul de ministru al Justiției în cabinetul Adrian Năstase între 2000 și 2004. Ce părere aveți despre modul în care trecutul este integrat în evaluarea oamenilor publici?
Rodica Stănoiu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1961 și a urmat studii postuniversitare la Școala de Criminologie a Universității din Montréal în 1969 și la Facultatea Internațională de Drept Comparat din Strasbourg în 1982. În 1975 a obținut titlul de doctor în drept la Institutul de Cercetări Juridice Andrei Rădulescu al Academiei Române, iar în 1994 a efectuat un stagiu de cercetare la Federal Judicial Center din Washington DC, conform muzeulexiluluiromanesc.ro. Într-adevăr, CV-ul ei pare să acopere mai multe continente decât al multor stagiari din zilele noastre.
Fosta ministră a Justiției, Rodica Stănoiu, a murit în România la 86 de ani, informează Hotnews. Numele ei rămâne asociat perioadei 2000–2004, când a deținut portofoliul Justiției în guvernul condus de Adrian Năstase, iar parcursul profesional îmbină atât activitatea academică, cât și implicarea în politica postcomunistă românească.
După 1990, activitatea didactică a rămas constantă: între 1995 și 2005 a predat la Universitatea Spiru Haret, iar din 1996 a fost și cadru didactic la Universitatea Dimitrie Cantemir. Din 1996 a intrat în Parlament ca senator, revalidându-și mandatul pe durata a trei legislaturi, iar parcursul politic a culminat cu funcția de ministru al Justiției în perioada menționată. Mandatul din 2000–2004 a coincis cu un interval în care România a trecut prin multiple reforme și dezbateri privind modernizarea sistemului judiciar.
Un reper important al biografiei sale rămâne decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2014, care a stabilit că a colaborat cu Securitatea în timpul regimului comunist. Această concluzie a făcut parte dintr-un demers mai amplu de evaluare a trecutului persoanelor publice din epoca comunistă, un subiect care continuă să stârnească controverse și să influențeze percepția asupra unor cariere publice complexe.