Anunțurile recente din sectorul aerospațial indică schimbări majore la firmele private de rachete, dar și o componentă politică care ar putea perturbă programele guvernamentale. Pe scurt: Rocket Lab își mărește opțiunile de a vinde acțiuni pentru a atrage capital, Astra planifică primul zbor al Rocket 4 pentru vara lui 2026, iar posibilitatea unei închideri temporare a guvernului SUA ar putea complica misiunile NASA, inclusiv Artemis II.
Istoria explorării spațiale e plină de episoade în care finanțarea și deciziile publice au redirecționat traiectorii: de la cursa spațială din secolul XX până la explozia companiilor comerciale din ultimii ani, succesul unei rachete depinde la fel de mult de resurse financiare și politici administrative cât și de inginerie. Astăzi, înainte de a porni motoarele, antreprenorii trebuie să se asigure că dispun de lichidități suficiente și că mediul politic nu le va tăia din proiecte, poate nu foarte romantic, dar realist.
Rocket Lab a anunțat intenția de a putea strânge până la 750 de milioane de dolari prin vânzarea de acțiuni ordinare. Practic, firma a înlocuit un program anterior care îi permitea vânzări de până la 500 de milioane, din care a folosit deja aproximativ 396, 6 milioane dolari. Noul program funcționează ca un mecanism at-the-market, adică vânzări periodice prin agenți desemnați care pot interveni fie ca intermediari, fie ca cumpărători direcți. Scopul declarat este consolidarea rezervelor de numerar pentru a susține dezvoltarea serviciilor de lansare, inclusiv racheta de clasă medie Neutron, și operațiunile de producție a sateliților. După anunț, prețul acțiunilor a scăzut cu circa 10%, o reacție destul de frecventă când piața interpretează o majorare de capital drept potențială diluare.
Astra, companie care a trecut anterior prin dificultăți și ajustări strategice, plănuiește să readucă pe pistă vehiculul Rocket 4 în vara anului 2026, cu lansare de la Cape Canaveral, Florida. CEO-ul Chris Kemp a afirmat la conferința World Space Business Week din Paris că lucrurile evoluează bine. Firma testează un motor nou pentru prima treaptă, capabil să producă 42.000 de lire-forță (pound-force) de tracțiune. Două astfel de motoare vor constitui prima treaptă, iar etapa superioară va folosi un motor Hadley produs de Ursa Major. Astfel, combinația între dezvoltare internă și componente third-party rămâne un model frecvent în industrie.
Pe plan guvernamental, există riscul ca o eventuală închidere temporară a guvernului SUA la sfârșitul lunii să afecteze o serie de misiuni NASA, în special din directoratul de știință, unde Casa Albă a propus unele reduceri. Multe activități ar putea fi încetinite sau temporar suspendate dacă oprirea se prelungește. În acest context, oficialii și observatorii urmăresc îndeaproape deciziile Congresului. Pentru Artemis II, însă, planificatorii par să creadă că proiectul e suficient de avansat încât o lansare în februarie ar rămâne fezabilă, atât timp cât orice oprire guvernamentală nu se prelungește pe săptămâni întregi.
Aceste schimbări scot în relief două linii centrale: dependența industriei spațiale de capital și vulnerabilitatea programelor publice în fața deciziilor politice. Rocket Lab își întărește bilanțul pentru a susține next-gen Neutron și producția de sateliți, în timp ce Astra își regândește poziția pe piață pregătind Rocket 4 cu un design care îmbină motoare proprii și componente externe. Între timp, deciziile de la Washington pot adăuga un strat de incertitudine pentru misiunile guvernamentale. Toate acestea arată că progresul spațial de azi e un echilibru între inginerie, finanțe și politică.
Artemis II rămâne programat pentru februarie, iar Rocket Lab și Astra afișează cifre și planuri concrete: 750 milioane dolari pentru Rocket Lab, 42.000 lbf pentru motorul Astra și o țintă de vară 2026 pentru Rocket 4. Care dintre aceste elemente crezi că va influența cel mai mult calendarul lansărilor spațiale din următorii doi ani?
Fii primul care comentează