Robert F. Kennedy Jr. și dezbaterile din ACIP privind amânarea administrării primei doze de vaccin anti-hepatită B la naștere

Încă din perioada în care dezbaterea despre vaccinuri a început să crească în intensitate, recomandările oficiale au scos la iveală cât de mult depind deciziile de componența comisiilor și de tipul dovezilor prezentate. Textul de față îl pune în prim‑plan pe Robert F. Kennedy Jr. prin numirile sale la ACIP, comisia consultativă federală care stabilește programele de vaccinare în Statele Unite, precum și controversele recente privind amânarea dozei de hepatită B administrate la naștere.

Membrii pe care i‑a numit Kennedy intenționau să propună amânarea primei doze de hepatită B cu o lună, iar inițiativa ar fi recomandat evitarea administrării la naștere, cu excepția cazurilor în care decizia ar fi fost luată individual. Înainte de vot părea că schimbarea ar avea susținere, dar a ieșit rapid la iveală o problemă crucială: nu fusese prezentat niciun set de date comparative care să arate siguranța sau riscurile administrării înainte de o lună versus după o lună. Joseph Hibbeln, membru votant al ACIP și psihiatru, a subliniat absența acestor dovezi și a întrebat de ce fusese ales tocmai pragul de o lună. Nu a existat un răspuns, la fel cum au lipsit datele care să susțină modificarea propusă. În lipsa dovezilor, discuția s‑a complicat și, în final, membrii au votat cu 11 la 1 pentru amânarea votului asupra recomandării privind vaccinul. Conform unei notificări din Federal Register, ACIP va relua subiectul ulterior; rămâne deschisă varianta reexaminării aceleiași propuneri sau abordării altor aspecte legate de recomandările vaccinale.

Reacția comunității medicale a fost imediată. Organizații profesionale, inclusiv American Academy of Pediatrics, au criticat componența propusă de Kennedy și atacurile îndreptate împotriva vaccinării copiilor, inclusiv asupra schemei pentru hepatita B. AAP a reiterat că actualul calendar de vaccinare este cea mai bună protecție împotriva unor probleme serioase de sănătate, cum ar fi boala hepatică sau cancerul hepatic, și le-a pus la dispoziție medicilor pediatri un calendar bazat pe dovezi, ca reper. Totodată, asociația și alte organizații medicale au inițiat un proces federal revizuit prin care cer anularea tuturor deciziilor luate de comisia formată prin nominalizările lui Kennedy și înlocuirea acesteia cu experți recunoscuți pentru competențele lor. Argumentul lor este că noii membri nu au acreditările și experiența necesare, iar voturile lor ar trebui declarate nule.

Președintele AAP, Susan Kressly, a atras atenția asupra efectelor prezenței unui activist anti‑vaccin în poziția de secretar al sănătății, observabile deja în cabinetele pediatrice: teamă, scăderea încrederii în vaccinuri și obstacole pentru familiile care încearcă să obțină imunizările copiilor. Kressly a afirmat că națiunea plătește deja un preț sub forma bolilor evitabile și a spitalizărilor și a cerut liderilor federali să readucă un proces deliberativ bazat pe știință, cel care a făcut din Statele Unite un model în sănătatea publică.

Tema acestui episod are două dimensiuni: pe de o parte, importanța dovezilor și a transparenței atunci când se schimbă recomandări care afectează sănătatea publică; pe de altă parte, modul în care politicile de numire în organismele consultative pot influența încrederea publică și deciziile clinice. Cazul hepatitei B și întrebarea legată de doza la naștere arată că modificările de schemă nu pot fi luate în considerare fără studii comparative clare, iar retragerea sau amânarea unei decizii în absența datelor devine adesea un semnal de alarmă pentru profesioniștii din sănătate. Este un memento că în sănătate publică argumentele se bazează pe date concrete, că rolul societăților profesionale precum AAP rămâne esențial în susținerea medicilor și că procedurile administrative contează aproape la fel de mult ca știința pentru menținerea încrederii publice.

ACIP, votul 11‑1, lipsa datelor comparative privind administrarea hepatitei B înainte vs. după o lună și inițiativa AAP de anulare a deciziilor respective sunt repere importante ale acestei situații. Cum crezi că ar trebui echilibrate considerentele politice și științifice atunci când se numesc membri în comisii care iau decizii de sănătate publică?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*