Richard Grenell, fost ambasador al SUA la Berlin și aliat al lui Donald Trump, a cerut anularea vizei unui jurnalist ZDF, acuzându‑l că ar fi un agitator de extremă stânga; ZDF respinge aceste atacuri și subliniază protecția libertății presei. Disputa se desfășoară în special în spațiul mediatic germano‑american și pune în balanță libertatea de exprimare și presiunile politice transatlantice, amintind că relația dintre diplomație și mass‑media a fost mereu tensionată, de la confruntările dintre corespondenți și ambasadori dinaintea internetului până la controversele publice din era rețelelor sociale.
Pe scurt, conflictul a izbucnit după ce Grenell a redistribuit pe X un fragment dintr‑un podcast ZDF în care Elmar Theveßen, șeful studioului ZDF de la Washington, comenta figura lui Stephen Miller, fost consilier din administrația Trump. Theveßen vorbea despre o elită tehnologică care, în opinia sa, încearcă să submineze democrația americană și îl includea pe Miller printre cei cu vederi extremiste, asociindu‑l, din perspectiva unor influențe intelectuale, cu idei inspirate de un teoretician politic controversat din epoca nazistă. Răspunsul lui Grenell a fost virulent: l‑a numit pe Theveßen „un german extrem‑stângist” și a afirmat că jurnalistul ar instiga la violență împotriva adversarilor politici, cerând explicit retragerea vizei sale americane. Grenell nu a prezentat dovezi care să susțină acuzația de apel la violență.
ZDF a reacționat concis, dar ferm: ia act de declarații, dar subliniază că activitatea lui Theveßen este protejată de libertatea presei, valoare fundamentală atât în Germania, cât și în Statele Unite. Răspunsul instituțional vine într‑un context în care diaspora jurnalistică și organizațiile profesionale reacționează frecvent când libertățile de reportaj sunt atacate. În apărarea jurnalistului a intervenit și Deutscher Journalisten‑Verband (DJV), care a criticat solicitarea de retragere a vizei și a transmis o scrisoare ambasadei americane la Berlin, cerând încetarea amenințărilor de acest tip. Liderul DJV, Mika Beuster, a subliniat că măsuri coercitive de stat, precum anularea vizei, nu sunt compatibile cu normele unei democrații care respectă libertatea de exprimare, atâta timp cât jurnaliștii își desfășoară activitatea în limitele legale.
Există și un precedent de critică la adresa lui Theveßen: într‑o ediție a emisiunii Markus Lanz, el comentase declarații ale unui susținător al lui Trump, Charlie Kirk, susținând că acesta ar fi afirmat că persoanele homosexuale ar trebui supuse unei pedepse cu pietre. Ulterior, la o clarificare din partea lui Lanz, Theveßen a recunoscut că se referea la o citare din Biblie făcută de Kirk, iar ZDF a admis că acel context ar fi trebuit explicat mai clar; jurnalistul și‑a exprimat regretul pentru că nu a detaliat suficient în acel moment. Aceste schimburi arată cât de rapid pot escalada disputele publice când fragmente scurte din intervenții ajung în social media lipsite de context.
Richard Grenell, ambasador în perioada 2018–2020, și‑a construit o imagine publică adesea mai puțin diplomatică, ceea ce explică parțial tonul ferm și provocator al reacțiilor sale. În acest caz se intersectează mai multe planuri: raportul dintre libertatea presei și acțiunile diplomatice, modul în care extrasele scoase din context pot genera acuzații grave și rolul organizațiilor profesionale care îi protejează pe jurnaliști. Totodată se observă clar că circulația imediată a materialelor media pe platforme precum X modifică dinamica reacțiilor: ceea ce înainte rămânea un schimb în cercurile jurnalistice sau politice poate deveni viral și poate determina apeluri oficiale.
Elmar Theveßen rămâne în funcție la ZDF, iar postul își susține angajatul sub umbrela protecției constituționale a presei. Cazul ridică întrebări practice: care sunt criteriile pentru retragerea unei vize pe baza unor declarații publice, cum se verifică acuzațiile de instigare la violență și cât de mult pot influența persoane cu acces diplomatic deciziile administrative ale unor ambasade. Fapte din dosar: Grenell a postat pe X fragmentul din podcast, DJV a trimis o scrisoare către ambasada SUA la Berlin, iar ZDF a emis o declarație scurtă în care invocă protecția prin libertatea presei. În plus, comentariul despre Charlie Kirk a fost recunoscut de Theveßen ca insuficient contextualizat, iar ZDF a exprimat regret pentru această omisiune.
Episodul demonstrează că libertatea presei, statutul diplomatic și puterea rețelelor sociale se întâlnesc în moduri care pun presiune pe instituții. Învață că acuzațiile publice fără probe pot genera consecințe diplomatice, iar respectarea contextului în jurnalism rămâne esențială pentru a preveni escaladări nedorite. Cum crezi că ar trebui gestionate astfel de conflicte între politicieni sau foști oficiali și jurnaliști?
vai, ce figuri… habar n-au, daaar ce poți să zici, lol