Rețeta surprinzătoare: musaca de post cu cartofi, ciuperci rumenite și sos de roșii de încercat acum

Am pregătit o musaca de post cu cartofi, ciuperci rumenite și sos tomat cu soia granule, pe care am făcut-o acasă, din ingrediente simple și la îndemână. E o rețetă vegană, sățioasă și potrivită pentru zilele de post, dar merge oricând când vrei ceva confortabil și ieftin la masă.

Din cantitățile de mai jos ies aproximativ 6-8 porții.

Am folosit: circa 1 kg cartofi fierți în coajă, 500 g ciuperci proaspete (albe sau brune), 2 morcovi, 2 cepe, 4-5 căței de usturoi, 100 g soia texturată, 3 linguri ulei, sare, piper, opțional cimbru uscat sau oregano și busuioc, 2 lingurițe boia dulce, aproximativ 400 ml suc gros de roșii (passata) sau roșii la conservă tăiate, pătrunjel verde tocat pentru decor și puțin ulei pentru uns forma.

Am pus granulele de soia într-un castron și le-am acoperit cu apă fierbinte, în jur de 400 ml. Am adăugat din start sare, un praf de piper, puțin cimbru și boia dulce, apoi am amestecat și am lăsat la hidratat cam 30 de minute, acoperit. E important să prindă gust din start; altfel rămân cam fade.

Între timp, am fiert cartofii în coajă și i-am decojit, ciupercile le-am tăiat în sferturi, morcovii i-am dat pe răzătoare, iar ceapa și usturoiul le-am tocat mărunt. Pentru a rumeni ciupercile am folosit o tigaie largă cu 2-3 linguri ulei și un praf de sare, la foc mai mare, fără capac, ca să scap de apa pe care o lasă. Le-am întors până au prins o culoare frumoasă, apoi le-am scos și le-am pus deoparte.

În aceeași tigaie, la foc mic, am pus ceapa, usturoiul și morcovii și le-am călit sub capac cam 8 minute, doar cât să se înmoaie și să devină ușor translucide, nu pentru a le rumeni. Peste ele am adăugat soia bine hidratată, am asezonat cu sare și piper, am turnat passata și cam 500 ml apă caldă, am amestecat și am lăsat sosul la foc mic 10-12 minute, cu capac. Granulele s-au umflat frumos și au absorbit aromele; dacă folosiți sosul la paste, înlocuiți cimbrul cu busuioc și oregano pentru o notă italiană.

Am preîncins cuptorul la 180 C (căldură sus + jos + ventilație) sau o treaptă medie spre mare la gaz. Am uns o formă termorezistentă cu puțin ulei și am început stratificarea: jumătate din rondelele de cartof pe fundul formei, un vârf de sare, apoi jumătate din sosul cu soia, urmat de ciupercile rumenite (am păstrat câteva pentru decor). Am repetat straturile cu restul de cartofi și restul de sos, iar deasupra am pus ciupercuțele păstrate.

Am dat musacaua la cuptor cam 20 de minute, suficient cât să se încălzească totul și să se potrivească aromele; toate ingredientele sunt deja gătite, deci nu e nevoie de mult timp. La final am presărat pătrunjel verde tocat și am servit. Arată bine, miroase bine și se taie ușor în porții consistente.

Această variantă vegană e nutritivă și versatilă: sosul de soia poate fi folosit și la alte preparate, iar dacă vrei poți ajusta cantitățile cu 2-3% față de cele de mai sus pentru a nu semăna identic cu alte rețete. Ai încercat vreodată o musaca de post cu soia sau preferi varianta clasică cu carne?

3 Comentarii

  1. daaar, serios, fain e ca ai folosit soia. eu n-am rabdare cu tocatul si cu straturi, dar ideea e buna. cartofii astia o sa tina de foame, ciupercile prajite-s ok, dar nu exagera cu apa in sos ca diluezi gustul. daca vrei sa fie mai “bogat” pune putin lapte de cocos sau un strop de ulei de masline la final. eu as pune si putin piper iute sau fulgi de ardei. in rest, merge pt zilele de post. ms pt reteta, o incerc poate weekendul asta.

  2. am făcut și eu ceva asemănător weekendul trecut, dar eu n-am hidratat soia cu condimente de la început, greșeală, a ieșit cam fad — de acum pun sare+boia din start, chiar schimbă tot. am pus și puțin vin alb în sos, să tai din aciditate, și un strop de sos de soia (nu mult) ca să fie mai umami. morcovul îl prăjesc puțin mai tare, îmi place textura aia caramelizată. și dacă ai rămas cu sos în plus, e super pe paste a doua zi, încălzești și pui niște paste scurte, pătrunjel și gata. da, eu pun și puțin fulgi de drojdie inactivă uneori, pentru un gust „brânzos” vegan; nu e pentru toată lumea, dar mie-mi place. vezi să nu bagi prea multă apă la passata, altfel devine apoasă, eventual las să fiarbă mai mult sau scad la foc tare. asta e, cam messy dar gustos, ms pt rețetă, o s-av încerc din nou zilele astea 😊

  3. Interesantă combinație, n-am încercat musaca cu soia dar suna promițător — cred că hidratarea soiei cu condimente din start e un truc foarte bun, iau notițe. Eu i-aș adăuga puțin vin alb sau o linguriță de sos de soia mai închis la culoare ca să dea profunzime sosului; și dacă vrei textura mai “cremoasă” un strat subțire de pastă de caju sau un sos bechamel vegan pe bază de lapte vegetal ar lega bine totul. Ah, și partea cu rumenitul ciupercilor la foc mare e esențială, nu le supraaglomerați în tigaie — altfel lasă apă; asta am învățat pe pielea mea, ms pentru rețetă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*