De mai bine de un an, în mediul online din Republica Moldova a funcționat o rețea organizată care a folosit conturi false pe Facebook și TikTok pentru a difuza mesaje pro-ruse și pentru a influența opinia publică înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Fenomenul amintește de tacticile tradiționale de dezinformare din spațiul post-sovietic, dar și de metodele moderne de manipulare digitală observate în campanii electorale din Europa și America în ultimii ani.
O investigație sub acoperire realizată de Ziarul de Gardă detaliază pas cu pas modul de operare al acestor activități. Jurnalista Natalia Zaharescu, infiltrată în 2024 sub numele Irina Zahar, a surprins din interior un grup coordonat de persoane reale din Blocul Victorie, condus de Ilan Șor. Deși fusese demascată într-o anchetă anterioară, ea a rămas în bazele lor de date și a fost contactată pe 7 noiembrie 2024, după alegerile prezidențiale, pentru a participa la o sesiune de instruire organizată pe Telegram. Trainerii foloseau denumiri care sugerau legături rusești, iar grupul inițial avea 55 de membri.
Instruirile nu s-au limitat la simple discuții: participanții au învățat să creeze conturi false, să folosească VPN-uri și să posteze materiale care păreau autentice, dar promovau narațiuni anti-UE și anti-SUA. Una dintre formatoare, prezentată ca Asea Albertovna, a susținut că confruntarea este una informațională și că metodele clasice nu mai sunt suficiente, impunându-se trecerea la un alt nivel, un „război informațional”, după expresia lor. Sarcinile erau transmise la câteva zile: texte, comentarii, clipuri video pe teme precise, de la atacuri la adresa președintei Maia Sandu și a primarului Ion Ceban, până la promovarea candidaților Blocului Victorie și a unor figuri pro-ruse din regiune.
La finalul anului 2024 a fost organizat un flashmob de Crăciun pe TikTok: voluntarii trebuiau să posteze clipuri dansând lângă brazi de Crăciun, folosind aceeași melodie și aceleași hashtaguri, iar pe ecran să apară mesaje-cheie dictate de coordonatori, de exemplu „gaz pentru un leu”, „interdicția LGBT”, „alegeri corecte” și „adaos la pensii pentru pensionari”. Ca stimulent, s-au promis premii: primii zece participanți cu cele mai multe vizualizări ar fi câștigat telefoane iPhone. Organizatorii au combinat seriozitatea și exercițiul: nu doar divertisment, ci și un test al eficienței acestei „armate digitale”.
Din ianuarie 2025, cei mai activi membri au fost integrați într-un proiect numit InfoLider, obligați să producă zilnic conținut politic pe TikTok și Facebook. Temele erau dictate: mesaje anti-UE, anti-USAID, dar și aprecieri pentru personalități precum Donald Trump, Elon Musk sau Călin Georgescu. Plata era menționată explicit: fonduri coordonate dinspre Moscova, fie prin conturi rusești precum Promsviazbank, fie prin criptomonede. Astfel, distribuirea nu a rămas doar voluntară, ci a devenit o activitate remunerată, orchestrat din exterior.
Strategia de comunicare viza segmente specifice de public, în special persoanele în vârstă, identificate ca fiind mai receptive. Curatoarea Asea Albertovna a explicat că potențialii receptori pot fi atrași prin bani sau prin frică, echipa preferând metoda fricii: prezentarea preocupărilor reale ale oamenilor și direcționarea conversației. Instrucțiunile cereau evitarea atacurilor directe; mesajele trebuiau să pară opinii independente, pentru ca conturile false să capete o aparență de autenticitate. Pe scurt, activitatea semăna cu o fermă de trolli personalizați, bine instruiți.
Când Ziarul de Gardă a solicitat reacții, unele figuri publice asociate Blocului Victorie au evitat interviurile sau nu au răspuns la telefon. Marina Tauber a promis un răspuns, dar nu a revenit. Alexei Lungu a închis apelul când a aflat cine îl contactase. Pavel Verejanu a răspuns ezitant cu narațiuni care coincideau cu cele documentate. Vasile Bolea a refuzat să comenteze. Pe fondul acestor tăceri, investigația ZdG urmărește și explică mecanica rețelei: cum a fost construită, coordonată și finanțată dinspre Moscova, și cum continuă să funcționeze ca o „armată digitală” care încearcă să influențeze opinia publică în favoarea sau împotriva anumitor actori politici din Moldova.
Investigația documentează atât metodele tehnice, conturi false, VPN, postări sincronizate, cât și abordarea psihologică: mizând pe subtilitate, pe impresia de autenticitate și pe exploatarea temerilor reale ale oamenilor. Menționarea explicită a unor instrumente financiare precum Promsviazbank sau a plăților prin criptomonede indică existența unei infrastructuri care depășește activitatea voluntară spontană. În plus, utilizarea platformelor populare, precum TikTok cu flashmob-uri tematice, arată adaptarea tacticilor tradiționale de propagandă la limbajele și trendurile digitale actuale.
Ziarul de Gardă oferă detalii suplimentare în investigația completă pentru cei interesați de arhitectura campaniilor de influență și de actorii implicați. Aceasta include probe privind organizarea, canalele de comunicare folosite, instrucțiunile distribuite participanților și modalitățile de plată pentru cei mai activi membri. Materialul sugerează o coordonare externă susținută și o strategie clară de targetare a anumitor segmente demografice din Moldova.
Investigația menționează nume, date și mecanisme: instrucțiuni pe Telegram, flashmob de Crăciun pe TikTok, proiectul InfoLider din ianuarie 2025, conturi rusești și criptomonede folosite pentru remunerare, precum și implicarea unor membri ai Blocului Victorie. Aceste elemente conturează un tablou în care influența se exercită printr-un mix de tehnici digitale, motivații financiare și exploatarea emoțiilor publicului. Răspunsul instituțiilor și al societății la astfel de campanii va depinde de vigilența jurnaliștilor, de transparența actorilor politici și de măsurile aplicate de platformele online.
Investigația arată că războiul informațional folosește instrumente familiare: conturi false, mesaje sincronizate, apeluri la temeri concrete. În același timp, utilizează metode moderne: TikTok, VPN, plăți prin criptomonede. Care credeți că ar fi cea mai eficientă măsură pe care autoritățile sau platformele ar putea să o ia pentru a reduce astfel de operațiuni?
daaar, iarasi ei…nu-mi vine sa cred, vezi să nu ne bage iar in belea.