Puțin probabil că povestea vânzării de maşini second-hand să te ducă instantaneu cu gândul la o reţea complexă de firme, însă tocmai asta au scos la iveală inspectorii antifraudă în controalele recente: un lanţ de firme tip „conductă” care a provocat un prejudiciu de peste 90 de milioane de lei în legătură cu TVA. Ancheta, care a vizat societăţi din mai multe judeţe, a pornit de la suspiciuni privind comerţul cu autoturisme rulate importate din Uniunea Europeană.
Schema semnalată de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, Structura Centrală părea la prima vedere simplă, dar funcţiona ca un circuit: mai multe firme interconectate cumpărau şi revindeau maşini de lux importate, iar TVA-ul aferent tranzacţiilor nu era achitat efectiv. În practică, o firmă din grup, formal controlată de o terţă persoană, ar fi preluat obligaţia plăţii TVA după finalizarea tranzacţiei, dar între timp intra în insolvenţă, ceea ce făcea imposibilă recuperarea sumei de către stat. După verificări, inspectorii au estimat un prejudiciu total de peste 90 de milioane de lei reprezentând TVA neachitată.
Acţiunea de control a cuprins 47 de percheziţii coordonate de procurorii DNA, desfăşurate în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Suceava, Iaşi, Arad, Cluj, Galaţi, Botoşani şi Braşov. Ancheta a fost considerată un dosar de mare evaziune fiscală, datorită sumei semnificative şi a modului organizat în care opera reţeaua. Surse judiciare citate de presă făceau referire la o firmă numită Automobile Leasing, brand al Rombrac Automobile SRL, înregistrată în 2015 şi legată de Gigi Bracaci din Galaţi. Această societate se prezenta ca unul dintre dealerii importanţi de maşini rulate din ţară, cu peste zece ani de activitate şi sedii în mai multe judeţe.
Cazul exemplifică o metodă relativ cunoscută în evaziunea fiscală: folosirea unor structuri de firme care transferă formal responsabilităţile fiscale pentru a camufla neplata TVA-ului. Detectarea unor astfel de scheme necesită controale care să urmărească lanţurile tranzacţiilor şi conexiunile dintre societăţi, nu doar situaţiile financiare ale fiecărei entităţi în parte. Ancheta a demonstrat că, dincolo de vânzările aparent legitime de autoturisme, se poate ascunde o reţea cu efecte directe asupra veniturilor publice.
Procesul de descifrare a unor astfel de reţele are implicaţii practice: pe lângă recuperarea prejudiciului, anchetele ajută la prinderea celor responsabili şi la descurajarea practicilor similare. Cazul menţionat implică sume concrete şi denumiri de firme, precum Automobile Leasing şi Rombrac Automobile SRL, iar acţiunile au fost efectuate de DNA împreună cu inspectorii antifraudă, în urma celor 47 de percheziţii. Rămâne de urmărit evoluţia dosarului şi rezultatul procedurilor judiciare care urmează.
Menţionarea numelui Automobile Leasing şi estimarea de peste 90 de milioane de lei evidenţiază cât de costisitoare pot fi aceste scheme pentru bugetul public. Anchetele din Bucureşti şi din judeţele amintite arată şi dimensiunea geografică a operaţiunii. Consideri că măsurile actuale de control sunt suficiente pentru a împiedica astfel de reţele sau este nevoie de schimbări legislative şi procedurale?
asta cu firme-conductă nu e chiar nouă, doar că de obicei stă ascunsă mai bine. da, peste 90 mil e mult, dar problema e că statul prinde banii greu pt că firma intră în insolvență și hop, dispar actele, cine știe cine mai e în spate. eu zic că ar trebui legi care sa blocheze imediat conturile la semnalari clare, chestii rapide, nu sa aștepți luni de zile; și mai multă responsabilitate pentru administratorii reali, nu doar numele de pe hârtie. în plus, importurile din UE sunt complicate, se joacă cu facturi intracomunitare, trebuie verificări pe lanț, nu doar pe firma X. oricum, 47 de percheziții… wow, asta arată că era mare rețea. dar cât se recuperează efectiv? puțin probabil tot. cine știe, poate ar trebui și sancțiuni mai dure pt interpuși, confiscări rapide, chestii d-astea practice. nu prea-mi place cum se întâmpla, pare că oamenii ăia mici plătesc în locul „mafiei” fiscale. vezi să nu rămână doar știri și poza din ziar.