Miercuri, reprezentanții primarilor din întreaga țară au fost convocați la Guvern pentru o discuție privind reforma administrației locale, însă întâlnirea nu a mai avut loc în absența premierului, care nu s-a prezentat. Subiectul central a fost propunerea Executivului de reducere a cheltuielilor cu personalul din primării, iar discuțiile s-au purtat între oficialii guvernamentali prezenți, vicepremierul Marian Neacșu și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, și reprezentanții administrațiilor locale, conduși de Lia Olguța Vasilescu, președinta Asociației Municipiilor din România.
Istoric vorbind, disputele privind finanțarea și structura administrației locale sunt de durată: de ani buni se caută un echilibru între eficiență și păstrarea serviciilor publice la nivel local. De data aceasta, guvernul a venit cu două opțiuni concrete pentru reducerea costurilor: o diminuare uniformă de 10% din cheltuielile cu salariile pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) sau o reducere mai amplă calculată la nivelul total al posturilor, 40% din total, dar cu o limită efectivă de reducere de 20% din posturile ocupate. Propunerile au generat multă îngrijorare și întrebări, deoarece schemele de personal variază foarte mult între primării.
Lia Olguța Vasilescu a argumentat că o reducere generală de 10% pe fiecare UAT nu este echitabilă: există primării mici, cu foarte puțini angajați, unde tăierea procentuală ar lăsa servicii esențiale fără personal. Alternativa guvernului, reducerea din totalul posturilor cu o frână de 20% din cele ocupate, pare, în opinia ei, o soluție mai nuanțată, însă rămâne neclar modul în care se vor realiza calculele. Ministrul Cseke ar fi estimat că, într-un scenariu, ar putea fi afectați aproximativ 13.000 de posturi, o cifră pe care Vasilescu a spus că o vor verifica pe fiecare UAT în parte.
Reprezentanții primăriilor au atras atenția că multe administrații locale, în special din comune, funcționează la limita decenței administrative: un angajat acoperă mai multe responsabilități, contabil-șef, jurist, registru agricol, urbanism și altele, și reducerile impuse fără analiză ar putea face ca anumite primării să nu mai poată funcționa. De aceea s-a solicitat elaborarea unei grile clare de salarizare și o analiză detaliată a schemelor minime de personal, adaptate fiecărui tip de UAT, pentru ca reducerile să fie corecte și sustenabile.
S-a subliniat și faptul că nicio primărie nu este identică cu alta: legislația actuală a permis includerea în schemele de personal a unor servicii atipice în anumite sectoare sau municipalități, precum cluburi sportive sau echipe de întreținere, ceea ce complică aplicarea unei soluții unificate. De aceea, reprezentanții AMR și cei ai Asociației Comunelor au cerut acces la baza de date centralizată cu situația posturilor la nivel național, posturi ocupate, posturi vacante, pentru a putea propune intervenții punctuale, diferențiate pentru comune față de orașe sau sectoare.
Reprezentanții guvernului au promis furnizarea acestor date și au asigurat că va exista o etapă de consultare în care propunerile primăriilor și ale sindicatelor vor fi luate în considerare. Lia Olguța Vasilescu a menționat că AMR a transmis amendamente care, spune ea, în majoritate nu au impact financiar și nu înțelege de ce nu ar fi aprobate. Totuși, în lipsa premierului la dezbatere, nu s-a putut avansa spre o formă finală a proiectului; deciziile urmau să fie decise în coaliție, unde fiecare partid își va expune poziția.
Dan Cârlan, președintele Sindicatului Național SCOR, a spus că delegația Asociației Comunelor a cerut analiza separată pentru comune și a primit promisiunea vicepremierului Neacșu că vor fi consultați în etapa următoare. În privința protestelor, Cârlan a precizat că conflictul de muncă rămâne deschis, dar după consultări cu liderii de grupuri sindicale, în proporție de 96% s-a votat pentru suspendarea acțiunilor de protest, cel puțin temporar.
Concluzia care rezultă din aceste runde de discuții readuce în prim-plan ideea esențială: deciziile privind reorganizarea administrației trebuie să se bazeze pe date și diferențiere, nu pe reguli uniforme aplicate fără discriminare. Exemplul estimării de 13.000 de posturi potențial afectate și solicitarea bazei de date naționale arată că miza este concretă și că soluțiile trebuie adaptate la realitățile locale, de la Sectorul 3 sau 6 până la cele mai mici comune. Reforma administrativă pune în balanță necesitatea reducerii cheltuielilor și riscul erodării capacității administrative locale; găsirea unui echilibru cere transparență în date și consultare veritabilă.
Credeți că o reducere calculată la nivel central, cu limite procentuale, poate fi aplicată corect pentru toate tipurile de primării?
Fii primul care comentează