RePatriot Summit 2025 a reunit la București peste 300 de lideri din diasporă, antreprenori români și personalități din diplomație, cultură și afaceri pentru a discuta despre viitorul țării, a evidenția transformările recente și a alerta asupra fenomenului dezinformării. Evenimentul, care s-a desfășurat între 2 și 5 octombrie, a avut patronajul președintelui Nicușor Dan și a adus împreună figuri publice precum președintele Senatului Mircea Abrudean și ministrul afacerilor externe Oana Țoiu; din Republica Moldova a fost transmis un mesaj special din partea președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, care a organizat summitul cu câțiva ani în urmă.
RePatriot are deja zece ani și, firesc pentru întâlniri care conectează „acasă” cu „peste hotare”, s-a discutat despre rolul strategic al celor plecați în conturarea unei imagini europene a României și în contracararea narațiunilor antiromânești. Prima sesiune a evidențiat tocmai acest aspect: cercetători de top și Anatol Țîlaru, fost ministru al apărării din Republica Moldova, au subliniat importanța vocilor din diasporă în prezentarea reală a României. Nu este vorba doar de sentimente patriotice, ci de factori concreți care modelează percepția externă.
Digitalizarea a reprezentat un alt subiect central. Participanții au discutat viziunea ca România să devină un hub regional de încredere pentru stocarea și securizarea datelor. Piața centrelor de date este încă la început, dar potențialul de dezvoltare este considerabil. Florin Furdui, lider RePatriot și CEO al unui grup de investiții, a afirmat că implicarea combinată a sectorului public și a celui privat poate accelera transformarea. Deși sună tehnic, ideea este simplă: pentru o infrastructură digitală solidă sunt necesare investiții serioase și reguli clare.
Totodată, fostul ambasador american Adrian Zuckerman a anunțat un parteneriat între RePatriot și organizația ALIANȚA, o structură din Washington, D.C., care reunește americani, companii și instituții ce susțin consolidarea legăturilor culturale, economice și de securitate între SUA și România. Astfel de parteneriate aduc expertiză, dar și oportunități concrete pentru proiecte comune.
Un moment important al ediției aniversare a fost gala Top 100 Români din Străinătate. Evenimentul a acordat recunoaștere unor personalități din întreaga lume pentru contribuțiile aduse comunităților în care trăiesc și pentru modul în care promovează imaginea României. Marius Bostan, fondatorul RePatriot, a descris această listă ca pe o declarație de forță și speranță, punând în valoare talentul și caracterul pe care românii din diaspora le arată în diverse domenii. Este un memento: performanța românească se vede și dincolo de granițe.
Pe tema antreprenoriatului, sesiunea Startup Romania, Innovation, Acceleration a abordat conectarea ideilor cu resursele financiare și cu diaspora. Sergiu Neguț, președintele Romanian Business Leaders, a prezentat planul RePatriot de a facilita crearea unei comunități de 1.000 de angel investors care să susțină startupuri românești cu ADN global. Pe scurt, se caută investitori dispuși să aducă capital și know-how în proiecte cu potențial internațional.
Un alt proiect major expus la summit a fost RePatriot Excellence Program (RPEP), inspirat din modelul Baldrige din Statele Unite. Obiectivul este sporirea competitivității organizațiilor românești, companii, universități și administrații, prin standarde de excelență și evaluări transparente. Inițiativa, coordonată cu sprijinul profesioniștilor români și al expertului american Steven Hoisington, propune influențarea a 300 de organizații în următorii 10 ani. Abordarea este practică: transfer de know-how, instrumente clare și măsurabile pentru îmbunătățire.
Mesajul comun al liderilor RePatriot a fost consecvent: România nu mai este doar o promisiune, devine o certitudine, iar diaspora reprezintă un partener strategic în acest proces. Pe lângă sesiunile de discuții, delegațiile RePatriot au avut și momente informale: vizite la podgoria Dealu Mare, la Therme Bucharest și la Dealul Patriarhiei, unde au participat la Sfânta Liturghie, gesturi care îmbină profesionalul cu elementele culturale și spirituale ale identității.
RPEP vizează 300 de organizații în 10 ani și include asistență inspirată din modelul Baldrige, sub coordonarea lui Steven Hoisington. Ce înseamnă aceasta pentru companii și instituții românești: standarde clare, evaluări transparente și instrumente pentru creșterea productivității și competitivității. Demersul combină expertiza locală cu sprijin extern și, dacă planul se va respecta, putem observa schimbări concrete în următorul deceniu.
Top 100 Români din Străinătate a reprezentat un alt punct de interes; lista a scos în evidență nume care reprezintă România pe tot globul, iar gala a reamintit că diaspora nu este doar un public, ci un actor activ în construirea imaginii naționale. Lansarea parteneriatului cu ALIANȚA din Washington și intenția de a constitui 1.000 de angel investors pentru startupuri sunt inițiative concrete care pot transforma idei în afaceri scalabile. Pe scurt, forumul a combinat discurs strategic, inițiative practice și întâlniri menite să genereze proiecte reale.
RePatriot a pus din nou pe agendă teme esențiale: identitate, securitatea informațiilor, transfer de know-how și legături transatlantice. Programele anunțate, RPEP și comunitatea de angel investors, au parametri clari: 300 de organizații vizate, 10 ani pentru implementare și 1.000 de investitori vizați pentru ecosistemul de startupuri. Aceste cifre arată intenție și planificare; rămâne faza de implementare, unde coordonarea public-privat și transparența vor fi decisive.
Marius Bostan, Florin Furdui, Adrian Zuckerman, Sergiu Neguț și Steven Hoisington s-au numărat printre personalitățile care au conturat agenda, iar vizitele la Dealu Mare, Therme și Patriarhie au adus componenta culturală și socială necesară pentru a lega activitatea profesională de sentimentul de apartenență. Evenimentul a servit, pe rând, ca forum, spațiu de networking și platformă pentru prezentarea de idei practice.
RPEP, ca inițiativă concretă, și Gala Top 100 sunt măsuri palpabile prin care RePatriot urmărește transformarea resursei umane dispersate în capital social și economic cuantificabil. Vom urmări cine se alătură programului de excelență, ce organizații vor face parte din primul val și cum vor evolua startupurile susținute de comunitatea de investitori propusă.
RPEP urmărește să influențeze 300 de organizații în 10 ani. Dacă implementarea reușește, companii, universități și administrații vor avea acces la standarde și evaluări capabile să le crească competitivitatea. Un exemplu concret: adaptarea criteriilor Baldrige poate ajuta o universitate sau o firmă să-și măsoare performanța și să atragă parteneriate internaționale. Observația practică rămâne: inițiativele sunt bine definite, dar succesul depinde de implementare.
Care este următorul pas pentru RePatriot? Monitorizarea aplicării programelor anunțate, atragerea investitorilor și transformarea recunoașterii de la Gala Top 100 în proiecte concrete. Cât de rapid și eficient vor fi puse în practică aceste planuri rămâne de văzut. Ce părere ai despre inițiativa de a crea o comunitate de 1.000 de angel investors pentru startupurile românești?
Fii primul care comentează