Rentabilitatea instituțiilor bancare din România: Banca Națională, majorare a creditelor neperformante și presiuni fiscale

Instituțiile locale au încheiat prima jumătate a anului cu un profit net în jur de 7, 4 miliarde de lei, ușor sub nivelul din anul precedent, o scădere nominală aproximativă de 1%. Ajustat cu inflația, reculul câștigului real este mai pronunțat: aproape 7% în minus. Rata rentabilității capitalurilor (ROE) a scăzut cu trei puncte procentuale față de iunie 2024, ajungând la 18, 2%. Per total, acest nivel rămâne peste media europeană raportată pentru T1, care era în jur de 10, 5% pentru băncile majore din statele UE, însă tendința este descendentă și merită monitorizată.
Contextul macroeconomic nu sprijină situația. Ritmul creșterii economice a încetinit, dinamica anuală a PIB-ului a coborât la 0, 3%, iar impactul ajustărilor fiscale începe să se resimtă. Majorările de taxe și impozite intrate în vigoare din august și noile taxe aplicate firmelor din 1 ianuarie 2025 pot exercita presiuni suplimentare asupra companiilor, sporind riscul unor noi intrări în categoria neperformantelor. La nivel european, totuși, panorama este mai stabilă: media creditelor neperformante raportate de bănci a scăzut ușor, de la 1, 9% în decembrie la 1, 8%, iar doar un număr redus de instituții are peste 3% neperformante.
Cel mai alarmant semnal vine totuși din zona creditelor neperformante. Rata acestora a urcat la 2, 81% în iunie 2025, prag atins ultima dată în septembrie 2022. După minimul record de 2, 37% din decembrie 2023, această revenire indică stoparea, sau chiar inversarea, procesului de reducere a neperformantelor. Analiza arată că majoritatea problemelor provin din creditele corporate garantate de stat; companiile care au beneficiat de garanții în perioada de grație au început să nu mai achite după expirarea acesteia. Nu e o surpriză totală: odată ce garanțiile dispar, se vede cât de solide erau împrumuturile fără acel suport.
Un alt factor care erodează profitul provine din impozitare: pe lângă veniturile sporite din dobânzi, menținute la un nivel ridicat, iar creșterea IRCC va majora în continuare veniturile din dobânzi, care constituie aproape 75% din veniturile operaționale, băncile vor plăti mai mult statului prin impozitul pe cifra de afaceri al sectorului. Această taxă, aplicată ca procent din venitul brut bancar, se dublează până la 4% și a determinat deja o majorare semnificativă a cheltuielilor fiscale. Anul trecut, taxele și impozitele reprezentau aproximativ o cincime din cheltuielile administrative, totalizând circa 1, 3 miliarde de lei, într-un total al cheltuielilor administrative de aproape 7 miliarde de lei. În 2024, sistemul bancar înregistrase un profit net de 14, 2 miliarde de lei, un exemplu clar cum o taxare mai agresivă poate reduce rapid marjele dacă economia nu accelerează concomitent.
Această combinație, dobânzi în creștere care susțin marjele, dar taxe mai mari și o creștere economică redusă care pot alimenta neperformantele, restrânge spațiul de manevră pentru bănci. Modelele lor de business rămân relativ rezistente față de media europeană a ROE, însă sănătatea portofoliilor și impactul fiscal devin factori decisivi pentru evoluția profitabilității în perioada următoare.
Rata neperformantelor de 2, 81% în iunie 2025 și profitul net agregat de 7, 4 miliarde de lei sunt două repere concrete care indică direcția sectorului: mai puțin loc pentru optimism automat și mai multă atenție la gestionarea riscului și la povara fiscală. Ceea ce va conta de acum încolo sunt politicile băncilor privind provizionarea, modul în care firmele cu credite garantate își vor relua plățile și efectul precis al noilor taxe asupra marjelor. Creșterea IRCC aduce un impuls veniturilor din dobânzi, dar nu e suficientă dacă firmele rămân în dificultate.
Starea profitabilității băncilor din România la mijlocul acestui an reflectă un echilibru precar între niveluri înalte ale dobânzilor, taxe în creștere și un val tot mai evident de credite neperformante. Istoric, sectorul bancar românesc a alternat perioade de creștere rapidă cu corecții post-criză; acum, datele Băncii Naționale și estimările Profit.ro indică o etapă nouă în care câteva tendințe mai vechi se suprapun și complică imaginea generală.
Pe partea activelor, avansul s-a moderat semnificativ. Volumul net al activelor a crescut anual doar cu 7%, ajungând la 894 miliarde de lei, mult sub ritmul de 13% înregistrat în iunie 2024. Această încetinire reflectă, pe de o parte, o cerere mai modestă pentru credite și, pe de altă parte, o prudență sporită a băncilor.
Banca Națională, supraveghetorii privați și instituțiile care acordă garanții trebuie să monitorizeze atent evoluția portofoliilor garantate, iar bancherii vor trebui să echilibreze atragerea de business cu prudența în creditare. Crezi că sectorul bancar românesc va reuși să regleze raportul dintre profit și risc până la sfârșitul anului?