Reluarea programelor de licență cu dublă specializare în România pentru anul universitar 2025–2026 readuce în discuție tema flexibilității în învățământ, un subiect discutat în Europa de peste două decenii, de la Procesul Bologna până la noile propuneri privind alianțele universitare și microcertificările. Reforma își are rădăcinile în angajamente asumate încă din anii ’90 și urmărește corelarea studiilor cu piața muncii, recunoașterea diplomelor și mobilitățile academice; revenirea la structuri ce permit o specializare principală și una secundară reflectă atât adaptarea la modele internaționale, cât și necesitățile actuale ale studenților și ale sistemului educațional românesc.
După o perioadă în care aceste programe au fost suspendate, prima generație va fi admisă în sesiunile din acest an în programe de licență care combină o specializare de bază cu una didactică sau o altă specializare secundară. Miza autorităților este clară: studenții cu dublă specializare ar trebui să aibă mai multe oportunități pe piața muncii și, totodată, să contribuie la diversificarea corpului profesoral din învățământul preuniversitar, prin creșterea numărului de candidați cu pregătire didactică și arii curriculare extinse. Aceasta seamănă parțial cu modelul major/minor din universitățile americane, adaptat la legislația și structura românească.
Procesul Bologna, demarat în anii ’90 și consolidat prin Declarația de la Bologna din 1999, și-a propus crearea Spațiului European al Învățământului Superior până în 2010; întâlniri precum conferința de la Budapesta/Viena din 2010 au reconfirmat acest angajament. Primele priorități au vizat organizarea pe cicluri, creditele transferabile, suplimentul la diplomă, recunoașterea diplomelor și asigurarea calității. Ulterior, dezbaterea a evoluat către ceea ce unii numesc Bologna 2.0, un set de ajustări axate pe alinierea cadrului național al calificărilor la rezultatele învățării, microcredite și învățarea pe tot parcursul vieții. În acest context, specializările integrate, precum dublurile, se încadrează firesc.
Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, leagă inițiativa de demersuri legislative și universitare mai vechi, făcând referire la Legea 199/2023 și la propunerile Universității Babeș-Bolyai. El afirmă că a susținut reintroducerea dublei specializări în calitate de ministru, un proces care a inclus analize și dezbateri, și susține că există un interes real din partea studenților. Din declarațiile sale reiese că primele generații care încep în 2025–2026 vor beneficia de această organizare, ceea ce, pe termen scurt, ar putea facilita integrarea pe piața muncii și, pe termen mediu, ar trebui să susțină învățământul preuniversitar prin creșterea numărului și calității cadrelor didactice. Comparația cu eficiența modelului major + minor din SUA oferă un precedent internațional, dar aplicarea locală se realizează sub denumirea de „specializare principală + specializare secundară”.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, ARACIS, reprezentată de prof. univ. dr. Valentin Năvrăpescu și prof. univ. dr. Cristina Ghițulică, se declară pregătită să sprijine instituțiile în implementarea programelor cu dublă specializare și a altor forme de pregătire universitară flexibilă. ARACIS pune accent pe menținerea calității educației și pe adaptarea ofertelor de formare la nevoile viitorilor specialiști și ale unei piețe a muncii în continuă schimbare. Sprijinul instituțional este esențial pentru asigurarea coerenței și a unor standarde uniforme în aplicare.
Lista programelor aprobate pentru 2025–2026 este consemnată în Hotărârea de Guvern nr. 645/2025. Detalii privind programele propuse anterior se regăsesc în ordinele de ministru nr. 6.634/2024 și nr. 3.575/2025, care reglementează înființarea programelor de studii universitare de licență cu dublă specializare și aprobă lista acestora, inclusiv modificările ulterioare. Aceste acte administrative sunt utile pentru cei interesați să afle exact ce specializări sunt disponibile și care sunt condițiile formale de funcționare.
Reluarea parcursului dublu de licență reflectă anumite realități: universitățile caută instrumente de flexibilizare, tinerii își doresc trasee educaționale care să le ofere opțiuni, iar piața muncii solicită competențe variate. Exemple concrete din text, Legea 199/2023, Hotărârea de Guvern nr. 645/2025, ordinele de ministru 6.634/2024 și 3.575/2025, ilustrează modul în care cadrul legal se aliniază propunerilor academice. Se conturează astfel o imagine în care politica educațională, practicile universitare și așteptările sociale interacționează pentru a crea forme de pregătire mai flexibile și mai bine corelate cu cerințele profesionale.
Interesant, sper doar să nu rămână doar pe hârtie; ar fi fain dacă universitățile chiar colaborează cu angajatorii pt stagii practice, iar diplomele să conteze la concursurile din învățământ 👩🎓📚🤞